Republica Federală Germania sărbătorește la 3 octombrie ziua unificării celor două state germane, Republica Democrată Germană și Republica Federală Germania, în 1990.
După înfrângerea din 1945, Germania a fost împărțită în patru zone de ocupație aflate sub controlul puterilor învingătoare (Franța, Marea Britanie, SUA, URSS), iar începând cu 1949 a fost scindată în două state distincte: Republica Federală Germania (RFG, înglobând zonele de ocupație franceză, engleză și americană) și Republica Democrată Germană (RDG, cuprinzând zona sovietică). În această perioadă, Berlinul a fost de asemenea divizat în patru iar apoi două zone, iar capitala RFG a fost mutată la Bonn.
În noiembrie 1989 are loc căderea Zidului Berlinului (care fusese ridicat în 1961). În contextul regional al prăbușirii regimurilor comuniste din estul Europei, RDG își încetează existența în 1990. La 3 octombrie 1990 are loc reunificarea Germaniei de Est cu cea de Vest, sub numele Republica Federală Germania, capitala fiind restabilită la Berlin.
În prezent, Germania are cea mai puternică economie a continentului european și a patra mare economie a lumii, după SUA, Japonia și China. Economia, puternic susținută de exporturile care contribuie cu peste 25% la formarea PIB-ului, este puternică în sectoare precum cel al construcțiilor de mașini, autovehiculelor, aerospațială, logistică, industria chimică și farmaceutică. Sectorul serviciilor generează 70% din PIB, industria în jur de 29%, iar agricultura aproape 1%. Germania este lider mondial în industria automobilelor, constructoare de mașini, chimică, în sectorul producției de lignit.
Chiar dacă au trecut 27 ani de la reunificare, două treimi dintre germani consideră că se menţin divizări între fostul Est comunist şi Vestul capitalist, relevă un sondaj publicat de Bild.
Realizat de institutul INSA, sondajul arată că 64,6% dintre intervievaţi sunt de părere că germanii sunt martorii unor astfel de divizări, comparativ cu cei 22,9% care le consideră depăşite.
Sondajul – publicat în ajunul Zilei Reunificării Germaniei – mai dezvăluie că 74% dintre germanii din fosta Republică Democrată văd această ‘barieră invizibilă’, faţă de numai 62,3% dintre cei care au trăit în Germania de Vest.
Divizările persistente au fost vizibile la alegerile federale de pe 24 septembrie, când votanţii au administrat principalelor partide ale sistemului cele mai severe înfrângeri din perioada postbelică, în timp ce formaţiunea ‘Alternativa pentru Germania’ (AfD), cu un scor de 12,6%, a intrat pentru prima dată în Bundestag.
Sprijinul faţă de AfD şi platforma sa ‘de luare a ţării înapoi’ a fost deosebit de puternic în estul ţării, fiind alimentat de decizia cancelarului Angela Merkel de a deschide porţile pentru aproape un milion de refugiaţi, în majoritate musulmani, în 2015.
Prim-ministrul social-democrat al landului Renania-Palatinat, Malu Dreyer, a apreciat că rezultatul alegerilor a fost ‘un semnal de alarmă’ pentru partidele mari în ce priveşte nevoile nesatisfăcute şi îngrijorările est-germanilor.
‘Am subestimat la câte presiuni de transformare au fost supuşi est-germanii şi cât de multe au trebuit să realizeze pentru a face din reunificare o realitate’, a declarat Malu Dreyer la postul de radio Bayrischer Rundfunk.
‘Reunificarea nu a avut impact asupra vieţii de zi cu zi a majorităţii vest-germanilor’, a explicat ea, subliniind că este imperativă găsirea unor soluţii la dezechilibrele între Est şi Vest, inclusiv continuarea armonizării nivelului pensiilor, scrie Agerpres.
