Extrema-dreaptă din Germania a înregistrat duminică, la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, o creştere puternică la două scrutine regionale din fosta Republică Democrată Germană (RDG), reuşind să îşi majoreze de peste două ori scorurile realizate la precedentele alegeri din 2014, conform primelor estimări ale canalelor televiziunii publice, ARD şi ZDF, relatează AFP, citată de Agerpres.
Alternativa pentru Germania (AfD), care critică politica de primire a sute de mii de migranţi a cancelarului Angela Merkel din ultimii ani, a obţinut 27,5% din voturi (9,7% în 2014) în landul sud-estic Saxonia, fiind în spatele conservatorilor (CDU, 32%), conform estimărilor.
În landul Brandenburg, din jurul Berlinului, acelaşi partid de extremă-dreapta a obţinut 22,5% din voturi (12,2% în 2014), fiind devansat de social-democraţi (SPD), care au câştigat 27,5% din sufragii şi s-au plasat pe prima poziţie.
Estul Germaniei îşi confirmă astfel statutul de bastion electoral al AfD, formaţiune care este net mai slabă în vestul ţării. O ilustrare a diferenţei persistente în Germania între Est şi Vest, la trei decenii de la reunificare, comentează AFP.
Deşi nu a obţinut prima poziţie şi nici nu este în măsură să guverneze în cele două landuri, ceea ce reprezintă pentru ea o dezamăgire, extrema-dreaptă realizează o performanţă.
„Suntem extrem de mulţumiţi. Ne-am crescut de peste două ori rezultatul din 2014 în Saxonia şi în Brandenburg”, a spus Jörg Meuthen, co-lider al AfD, după anunţarea primelor estimări.
„Nu suntem încă cea mai mare forţă. Încă lipseşte ceva. Continuăm munca”, a spus un alt responsabil al mişcării, Alexander Gauland, convins totuşi că CDU a fost „pedepsită”.
Aproximativ 5,5 milioane de persoane au fost chemate la urne pentru a-şi alege noile parlamentare regionale.
Deşi nu este vorba decât de circa 12% din corpul electoral german, aceste scrutine, care vor fi completate cu un al treilea, în Turingia, o altă regiune din fosta RDG, la 27 octombrie, sunt urmărite cu foarte mare atenţie.