Sari la conținut

S-au furat alegerile în noiembrie? Ponta CONTESTĂ VOTUL DIN DIASPORA: «Iohannis nu avea cum să ia 32.000 de voturi în Moldova»

16/07/2015 12:11

Victor Ponta repune pe tapet enigma votului pro-Iohannis din diaspora, scrie In Politics, comentând declarațiile premierului făcute miercuri 15 iulie seara la B1TV.

În textul semnat de Bogdan Tiberiu Iacob se face disecția situația votului din Moldova. Rezultatele obținute de Iohannis nu rezistă unei analize logice elementare: Dacă aproape toți moldovenii cu drept de vot la alegerile românești se află în UE – acesta fiind principalul motiv pentru care își iau cetățenia română, să nu fim ipocriți – atunci cine a votat la secțiile din Moldova?

Iată declarația premierului și analiza făcută de In Politics.

”În Moldova, atenție – și aici probabil că va trebui să vorbiți cu un grup serios de sociologi – dl. Băsescu, care a vorbit de Moldova, s-a dus în Moldova de o sută de ori, a zis că-și ia cetățenie moldovenească etc, în 2009, anul său de glorie, a luat în Moldova 10.000 de voturi. Dl. Iohannis – despre care țin minte, la confruntarea pe care am avut-o, a zis foarte clar: ”Domnule, nu știu de Chișinău și Cernăuți, că astea nu sunt în România” – a luat 32.000 de voturi. Eu nici nu cred că există 32.000 de cetățeni care votează, în Republica Moldova” a spus premierul.

Declarația explozivă a lui Ponta, care pune clar sub semnul întrebării corectitudinea voturilor pro-Iohannis din diaspora, vine la aproape un an de la alegeri, perioadă în care liderul PSD a stat cuminte și nu s-a manifestat pe această temă.

Ea alimentează acum, însă, puternic scepticismul unor observatori politici care au remarcat, la rîndul lor, în timp, ciudățeniile votului din diaspora și ale celui din Moldova, în special.

În 2009, în perspectiva alegerilor prezidențiale, PDL, ca partid de guvernămînt, și Traian Băsescu au făcut eforturi masive pentru a obține cît mai multe voturi din partea cetățenilor români din Moldova. Multe neortodoxe. Presa relata la acea vreme, spre exemplu, despre o întîlnire de taină, la jumătatea lunii noiembrie, pe tema votului, derulată la sediul PDL între Gheorghe Flutur, șeful campaniei băsesciene, și Eugen Tomac, secretar de stat în MAE care răspundea de departamentul românilor de pretutindeni.

Pentru ca lucrurile să meargă ca unse, guvernul urma să pună la dispoziția departamentului lui Tomac suma de 500.000 de euro, care să fie utilizați de acesta, prin dirijarea către anumite ONG-uri, în scopul coordonării perfecte a acțiunii ”voturi moldovenești pentru Băsescu”.

În replică, PSD cerea imperios, prin Titus Corlățean, demisia lui Tomac, pe care îl acuza de cheltuirea banilor statului pentru acțiuni electorale în Moldova.

Ținta PDL era obținerea a cel puțin 10.000 de voturi pro-Băsescu, ceea ce s-a și întîmplat. În turul doi, Basescu a primit 94,82% din voturi, adică 11.572, în timp ce Geoană a luat 632 de voturi, adica 5,17%.

În 2014, în primul tur, Republica Moldova a votat, în mare parte, cu Victor Ponta, dar, la turul doi Klaus Iohannis a fost votat de 27.933 de români aflaţi peste Prut, adică un procent de 78.58%, iar premierul a luat 7.600 de voturi, adică 21.41%.

În total, peste 35.000 de cetățeni moldoveni cu cetățenie română, deci cu drept de vot, s-au prezentat la urne. Un număr uriaș de votanți și un vot covîrșitor oferit unui candidat pentru care chestiunea moldovenească nu există; de fapt, cvasi-necunoscut moldovenilor. Cînd Ponta își manifestă scepticismul față de acest număr de votanți, considerat mult prea mare, are motive serioase să o facă.

Cetățenii moldoveni care s-au înghesuit în ultimul deceniu să obțină și cetățenia românească nu au făcut-o din drag de România, să o spunem de-a dreptul, ci pentru dreptul de a merge nestingheriți și a munci în UE.

Foarte interesant, cifra totală a moldovenilor cu cetățenie română, cca.350.000, coincide exact cu a celor estimați că lucrează, oficial și la negru, în UE, alți 300.000 de moldoveni muncind în Rusia.

Dacă aproape toți moldovenii cu drept de vot în alegerile de la noi se află în UE – mulți chiar în România – atunci cine mai votează la secțiile din Moldova și asta, în condițiile în care acestea au fost considerate profund insuficiente?

Și cum se explică ciudata preferință – după numărul triplu de voturi – pentru un candidat profund dezinteresat de Moldova, l-am numit pe Iohannis, în raport cu pro-moldoveanul furibund Traian Băsescu?

Sunt întrebări la care, mai devreme sau mai tîrziu va trebui oferit un răspuns, iar faptul că cel care readuce în discuție enigma alegerilor din 2014 e Victor Ponta, nu face decît să sporească miza conflictului.