În 1886, mii de oameni au mărșăluit în Chicago cerând ca ziua de muncă să fie redusă la opt ore. În timpul protestelor, o persoană necunoscută a aruncat o bombă care a ucis câțiva polițiști și câțiva demonstranți. Alți demonstranți au fost uciși de polițiști.
În memoria victimelor, sute de mii de europeni au ieșit în stradă pe 1 mai 1890 pentru a cere condiții de muncă mai bune și scurtarea zilei de muncă la opt ore.
Aproape 100.000 au demonstrat în Germania, cei mai mulți în Hamburg.
La începutul anilor ’20, în timpul crizei economice de după Primul Război Mondial, germanii au început să sărbătorească Ziua Muncii. În 1929, demonstrațiile au fost interzise, ceea ce a dus la o escaladare a conflictului dintre forțele de ordine și comuniști. Sute de persoane au fost rănite și 30 au murit.
În 1933, când naziștii au ajuns la putere, ziua de 1 Mai a fost declarată zi liberă plătită, fapt confirmat și în 1946 de Aliații care controlau Germania.
Republica Democrată Germană a sărbătorit între 1949 și 1990 cu parade ziua de 1 Mai, zi declarată Ziua internațională a muncitorilor pentru pace și socialism.
După reunificare, în 1990, sindicatele au celebrat 100 de ani de la primele demonstrații de Ziua Muncii, Tag der Arbeit.
În prezent, nu mai au loc demonstrații, oamenii petrecându-și ziua aceasta relaxându-se. Totuși, în Kreuzberg, Berlin, de 1 Mai are loc una dintre cele mai mari demonstrații pentru drepturile muncitorilor, scrie TheLocal.
Românii din Germania, petreceri româneşti de Paște și 1 Mai ca acasă, la grătar