Un caz din Berlin-Pankow aduce în prim-plan controversele legate de cererile de rambursare tardive formulate de autoritățile germane. Un fost beneficiar al ajutorului social Hartz IV a primit o solicitare de rambursare pentru o presupusă supraplata, la 16 ani după ce aceasta ar fi avut loc. Beneficiarul, care a dorit să rămână anonim, a calificat situația drept un „scandal”, acuzând autoritățile de abuz procedural. (Continuă după fotografie)
Statul german cere banii înapoi
În urmă cu 16 ani, persoana vizată primea ajutor social sub forma programului Hartz IV, inclusiv plata chiriei și a unei garanții pentru locuință, transferată direct într-un cont destinat proprietarului. Totuși, în 2023, Jobcenter Berlin-Pankow a solicitat rambursarea unei sume de 375,95 euro, plus o taxă suplimentară de 5 euro, susținând că banii fuseseră plătiți în exces. „Am crezut inițial că este o glumă,” a declarat beneficiarul pentru portalul KUKKSI. „Să primesc o cerere de plată după 16 ani este absurd și abuziv.”
Citiți și ► Creșterea salariului minim la 15 euro: peste 10 milioane de angajați ar beneficia
Care sunt regulile pentru supraplăți?
Conform legislației germane, o supraplată apare atunci când beneficiarii primesc mai multe fonduri decât li se cuvin. Acest lucru poate rezulta din erori ale Jobcenter-ului, modificări ale situației financiare sau declarații incorecte ale beneficiarilor. În astfel de cazuri, autoritățile au dreptul să recupereze sumele.
Totuși, legislația prevede două termene de prescripție: 4 ani, în mod obișnuit sau 30 de ani, pentru cererile bazate pe acte administrative definitive. Jobcenter Berlin-Pankow susține că solicitarea respectă cadrul legal, deoarece rambursările bazate pe garanții de chirie sunt supuse termenului de 30 de ani.
Citițu și ► Aceasta este cea mai bogată țară din Europa, cu mai mulți bani decât UK și Spania la un loc
Reacții și critici
Beneficiarul suspectează că strategia autorităților este deliberată: „După atât de mulți ani, nu mai am documentele necesare pentru a contesta cererea.” Această observație este susținută de expertul în drept social Utz Anhalt, care afirmă: „Este improbabil ca cineva să păstreze acte vechi de peste un deceniu, mai ales că majoritatea oamenilor elimină astfel de documente în mod obișnuit”, relatează Merkur.de.
Reacția autorităților
Jobcenter Berlin-Pankow respinge acuzațiile de abuz procedural, precizând că legea obligă autoritățile să urmărească recuperarea sumelor restante, atât timp cât acestea nu sunt prescrise. De asemenea, instituția subliniază că păstrarea datelor pentru 30 de ani nu contravine reglementărilor privind protecția datelor.
Cu toate acestea, criticii, inclusiv Utz Anhalt, consideră că o astfel de solicitare tardivă „ridică semne de întrebare” și poate fi percepută ca nejustificată din punct de vedere moral și administrativ.