Duminică, într-un interviu pentru Bild am Sonntag, Markus Söder, premierul Bavariei și liderul CSU, a cerut eliminarea accesului ucrainenilor la Bürgergeld și trecerea lor la un sistem de prestații mult mai redus. „Nu e acceptabil ca după reformă cheltuielile să rămână la nivelul actual de 50 de miliarde de euro”, a declarat Söder. „Ratele standard ale Bürgergeld-ului trebuie să devină subiect de dezbatere serioasă. E necesară trecerea imediată a ucrainenilor la un alt statut juridic, astfel încât să nu mai fie finanțați prin sistemul Bürgergeld.”
Söder cere tăierea ajutoarelor sociale pentru ucrainenii din Germania
Nu s-a oprit aici. Söder a cerut creșterea numărului de expulzări și plecări voluntare pentru a reduce semnificativ cheltuielile cu migrația. A pledat pentru introducerea prin lege națională a cardului de plată pentru solicitanții de azil — fără numerar, doar plăți în natură. Și a propus urmărirea penală a ONG-urilor care ajută migranții să ocolească aceste mecanisme.
Ce primesc acum ucrainenii și ce ar urma
În prezent, aproximativ 1,3 milioane de ucraineni se află în Germania. Cei fără venituri proprii primesc Bürgergeld — 563 de euro pe lună pentru un adult, cu costuri de cazare și asigurare de sănătate acoperite separat. Acest acces direct la ajutorul social, fără procedură de azil, e unic în Europa. Belgia plătește mai mult, dar majoritatea statelor membre UE plătesc semnificativ mai puțin.
Söder vrea să mute toți ucrainenii în sistemul Asylbewerberleistungsgesetz — ajutoare între 353 și 441 de euro pe lună, cazare în centre alocate de autorități, fără libertatea de a alege unde locuiești. Schimbarea de statut ar însemna o resetare completă pentru sute de mii de oameni care și-au construit o viață în Germania în ultimii trei ani — locuri de muncă, școli pentru copii, contracte de chirie.
Vezi și: Numărul ucrainenilor de vârstă militară din Germania a crescut brusc. Merz: „Ei sunt necesari în Ucraina”
Ce spun cifrele
Söder argumentează că Bürgergeld-ul descurajează munca. Cifrele spun altceva. Rata de angajare a ucrainenilor în Germania a crescut cu zece puncte procentuale în doi ani — 272.000 aveau un loc de muncă cu contribuții sociale în aprilie 2025, cu 80.000 mai mult față de anul anterior. Dintre cei care primesc Bürgergeld, 200.000 sunt considerați inapți de muncă — în marea lor majoritate copii. Restul sunt în proporție covârșitoare femei cu copii mici, ale căror soți au rămas în Ucraina să lupte.
Vezi și: Raport despre ucrainenii din Germania: câți muncesc și câți stau pe banii statului
Experți în piața muncii avertizează că mutarea ucrainenilor în sistemul de azil ar frâna tocmai integrarea pe piața muncii — procesul care funcționează cel mai bine acum. „Cine îi trimite înapoi în sistemul de azil frânează exact acest progres”, a avertizat economistul Enzo Weber de la Institutul pentru Cercetarea Pieței Muncii din Nürnberg.
Reacții
Chiar în interiorul Uniunii, Söder a fost contrazis. Dennis Radtke, președintele aripii creștin-sociale a CDU, a avertizat împotriva „cererilor de piață” și a spus că „gândirea în titluri de presă a devenit tatuajul prost al politicii germane.” El susține schimbarea pentru noii sosiți — dar nu retroactiv pentru toți cei deja instalați în Germania. Organizațiile de apărare a drepturilor migranților avertizează că schimbarea de sistem ar genera costuri birocratice masive, fără economii reale — după 36 de luni în sistemul de azil, prestațiile se egalizează oricum cu Bürgergeld-ul.
Propunerea lui Söder nu e nouă ca direcție — coaliția CDU/CSU și SPD a stabilit deja că ucrainenii sosiți după 1 aprilie 2025 nu mai primesc Bürgergeld. Ce cere Söder azi e altceva: să se aplice retroactiv tuturor, inclusiv celor care trăiesc în Germania de trei ani.