Un simptom pe care mulți îl asociază strict cu momentul acut al infecției COVID-19 se dovedește a fi mult mai persistent și mult mai des trecut cu vederea. O nouă cercetare de amploare arată că pierderea sau diminuarea mirosului poate persista ani după boală – și, mai alarmant, majoritatea celor afectați nici nu realizează acest lucru. Iată cum vă afectează acest lucru.
Mirosul, afectat în tăcere chiar și la doi ani după infecție
Studiul, realizat de Recover-Initiative a National Institutes of Health (SUA) în colaborare cu Universitatea din New York, a analizat datele a 3.525 de persoane și arată că efectele asupra mirosului sunt nu doar reale, ci și ușor de ignorat. Cercetătorii au folosit testul UPSIT – un test internațional standardizat cu 40 de esențe – pentru a măsura capacitatea de percepție olfactivă la participanți.
„Rezultatele noastre confirmă că persoanele cu istoric de COVID-19 sunt expuse unui risc ridicat de afectare a mirosului”, a declarat coautoarea studiului, dr. Leora Horwitz. Dintre cei care au raportat singuri o schimbare a mirosului, 80% au continuat să aibă rezultate slabe la test chiar și la doi ani după infecție. Aproape un sfert dintre ei aveau o afectare severă sau o pierdere totală a mirosului, relatează Merkur.
Mai surprinzător: mulți cred că sunt sănătoși, dar testele arată contrariul
Rezultatele cele mai îngrijorătoare vin însă de la cei care nu aveau nicio plângere. Dintre persoanele infectate care erau convinse că nu s-au confruntat cu nicio problemă olfactivă, 66% au prezentat totuși o pierdere obiectivă a mirosului la testare. Cu alte cuvinte, două treimi dintre foștii pacienți ar putea trăi cu un simț deteriorat fără să suspecteze nimic.
Citiți și ► Chimicale „eterne”, depistate în zeci de probe de apă potabilă în Germania. Pot provoca boli extrem de grave
Experții cer verificarea medicală obligatorie a mirosului după COVID-19
Deși hyposmia – diminuarea simțului olfactiv – este cunoscută ca simptom de Covid, majoritatea studiilor anterioare s-au bazat pe declarațiile subiective ale pacienților. Acest lucru ar putea explica de ce amploarea reală a fenomenului a fost subestimată. „Constatările noastre sugerează că monitorizarea mirosului ar trebui să devină parte din rutina de urmărire medicală post-Covid”, afirmă Horwitz.
Un simț al mirosului slăbit poate afecta profund calitatea vieții și este asociat inclusiv cu un risc crescut de depresie. Pe lângă implicațiile psihologice, lipsa mirosului înseamnă că semnale critice – precum fumul, gazul sau alimentele alterate – pot trece neobservate. În prezent, specialiștii testează metode de recuperare precum suplimentele cu vitamina A sau programe de antrenament olfactiv.
Legături noi între infecția COVID în sarcină și dezvoltarea neurologică a copiilor
Într-un alt studiu recent, cercetătorii au descoperit că femeile care au contractat COVID în timpul sarcinii au avut o probabilitate mai mare de a naște copii cu tulburări de dezvoltare neurologică. Rezultatul accentuează încă o dată necesitatea monitorizării pe termen lung a efectelor virusului, chiar și după o aparentă vindecare completă.