Schimbările anunțate la venitul minim garantat nu sunt doar o ajustare tehnică, ci un semnal clar că statul german vrea să redeseneze relația dintre sprijin social și responsabilitate individuală. După ani de dezbateri aprinse despre costuri, echitate și eficiență, coaliția de guvernare a ajuns la un acord care promite un sistem „mai țintit și mai echitabil”. În realitate, noile reguli înseamnă sancțiuni mai rapide, mai mult control și o presiune crescută asupra celor care nu cooperează cu autoritățile.
După doar trei ani de existență, venitul cetățeanului este pe cale să devină istorie. În ultima ședință a Cabinetului Federal din acest an, a fost aprobată reforma care îl va înlocui cu o nouă garanție a venitului de bază. Drumul până la consens a fost dificil, cu divergențe majore între CDU/CSU și SPD, menținute până în ultimul moment. Totuși, compromisul final marchează o schimbare de filozofie în politica socială germană.
Reguli mai stricte și sancțiuni accelerate
Noul sistem este gândit să aplice cerințele de cooperare mult mai ferm. Concret, dacă o persoană lipsește nemotivat de la două programări la oficiul de ocupare a forței de muncă, sprijinul financiar este redus imediat cu 30%. La a treia absență, plățile sunt suspendate temporar, iar costurile chiriei nu mai ajung la beneficiar, ci sunt plătite direct proprietarului. Mesajul autorităților este clar: lipsa de implicare are consecințe rapide.
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor a fost dreptul la audiere personală înainte de suspendarea completă a beneficiilor. Ministrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), a susținut această protecție, în timp ce CDU/CSU a considerat-o o slăbire a noilor reguli. Soluția finală prevede că audierea personală este obligatorie doar dacă există dovezi de boală sau alte situații excepționale documentate de oficiul de ocupare a forței de muncă.
Cum se evită sancționarea celor vulnerabili
Guvernul insistă că reforma nu vizează persoanele care cooperează sau care lipsesc de la programări din motive serioase. Copiii și tinerii nu vor fi afectați de reduceri, iar cazurile de boală sau anxietate severă vor fi tratate separat. În plus, evaluarea dificultăților include acum posibilitatea ca angajații centrelor de ocupare să facă vizite la domiciliu, pentru a înțelege situații precum problemele de sănătate mintală sau izolarea socială.
CDU/CSU consideră că această clauză de dificultate este suficientă pentru a proteja cazurile sensibile și că nu este nevoie de audieri personale automate. SPD, în schimb, avertizează că frica de instituții sau lipsa de capacitate de reacție nu trebuie confundate cu refuzul deliberat de cooperare. Tensiunea dintre control și protecție rămâne una dintre mizele centrale ale reformei.
Citește și: Pensionarea la 70 de ani revine în prim-plan: ce schimbări se pregătesc în Germania
Cine va fi afectat în mod real
Potrivit Ministerului Muncii, majoritatea covârșitoare a beneficiarilor respectă regulile și participă la programări. Mai puțin de unu la sută sunt considerați „refuzatori totali”, iar noile sancțiuni sunt gândite în special pentru acest grup restrâns. Oficialii susțin că oamenii care își caută activ un loc de muncă nu vor pierde bani în urma reformei.
În prezent, aproximativ 5,5 milioane de persoane beneficiază de venit minim garantat. Dintre acestea, circa 800.000 sunt angajați cu venituri mici, care au nevoie de sprijin suplimentar. În total, sistemul include aproximativ 1,8 milioane de copii și tineri, iar aproape 48% dintre beneficiari sunt cetățeni străini. După expirarea indemnizației de șomaj, cei fără venit suficient ajung automat în acest sistem.
Citește și: Creșterea pensiilor în 2026: Iată cât vor mai primi seniorii
Costuri record și miza economică
Cheltuielile pentru venitul cetățeanului au atins în 2024 un nivel record de 51,7 miliarde de euro. Din această sumă, peste 29 de miliarde au mers către plăți directe, 12,4 miliarde către chirii și încălzire, iar 6,5 miliarde au reprezentat costuri administrative. Pentru 2025 sunt estimate valori similare, ceea ce alimentează presiunea politică pentru reformă.
Guvernul mizează pe ideea că sancțiunile mai dure vor încuraja reintegrarea pe piața muncii. Potrivit calculelor Ministerului Muncii, eliminarea a 100.000 de beneficiari din sistem ar aduce economii de aproximativ 850 de milioane de euro. Criticii avertizează însă că presiunea financiară nu rezolvă automat problemele structurale ale pieței muncii.
Ce se întâmplă cu economiile personale
Până acum, beneficiarii puteau păstra până la 40.000 de euro în active protejate în primul an, plus 15.000 de euro pentru partener. După această perioadă, se analiza dacă locuința sau cheltuielile sunt considerate adecvate. Noua reformă elimină complet această perioadă de așteptare: activele vor fi luate în calcul din prima zi de acordare a venitului de bază.
Această regulă nu se aplică indemnizațiilor de șomaj, astfel încât cei care își pierd recent locul de muncă nu vor fi obligați să își consume imediat economiile. Informațiile privind reformele și datele financiare sunt prezentate de publicația germană n-tv, într-o analiză detaliată a impactului noilor măsuri.