Germania se pregătește să reintroducă, pas cu pas, serviciul militar. După luni de dispute politice și un eșec răsunător în octombrie, coaliția de guvernare de la Berlin a ajuns, în sfârșit, la un acord privind noul model de Wehrdienst, adică sistemul de recrutare și instruire militară. Decizia marchează una dintre cele mai importante schimbări de politică de apărare din ultimii 15 ani.
Potrivit informațiilor din culisele negocierilor, liderii grupurilor parlamentare s-au înțeles asupra principiilor de bază ale reformei în cadrul unei întâlniri decisive, miercuri seară. Proiectul urmează să fie discutat și aprobat joi, în ședințe speciale ale partidelor din coaliție. Dacă totul decurge conform planului, Bundestagul va adopta legea în decembrie, iar noile reguli vor intra în vigoare în 2026.
Primul pas: un chestionar pentru toți tinerii de 18 ani
Conform planului elaborat de ministrul apărării, Boris Pistorius (SPD), în prima etapă, toți tinerii care împlinesc 18 ani în 2026 vor primi un chestionar oficial din partea armatei germane. Bărbații vor fi obligați să-l completeze, în timp ce femeile o vor putea face voluntar. Acest chestionar va funcționa practic ca o primă etapă a procesului de selecție militară.
Guvernul estimează că, în primul an, aproximativ 20.000 de voluntari vor fi incluși în programul pilot. De la mijlocul lui 2027, întreaga generație – aproximativ 300.000 de tineri – va fi supusă evaluării medicale și fizice. Astfel, Germania va obține o imagine clară asupra capacității de apărare și disponibilității militare a noii generații.
Citiți și ► Șeful Armatei cere românilor să-și facă provizii pentru 72 de ore. Ce se întâmplă? Precizările MApN
Posibilă reintroducere a serviciului militar obligatoriu
Chiar dacă în prezent noul sistem este bazat pe voluntariat, guvernul nu exclude reactivarea serviciului militar obligatoriu, în cazul în care numărul voluntarilor nu va acoperi necesarul armatei. Legea va conține o formulare generală privind un „mecanism de selecție echitabilă”, fără a introduce încă detalii despre un eventual sistem de tragere la sorți.
Într-un scenariu de deficit sever de personal, executivul va trebui să declare oficial lipsa recruților, iar Bundestagul va trebui să aprobe separat orice decizie privind introducerea obligativității. Această barieră legală a fost introdusă la insistențele SPD, care dorește să prevină orice formă de militarizare forțată, conform NTV.
Un compromis politic cu miză uriașă
În spatele acestui acord se află luni întregi de tensiuni între partidele coaliției și opoziția conservatoare. CDU/CSU propusese inițial un sistem dublu de loterie, care să decidă atât cine este chemat la examinare, cât și cine trebuie să efectueze efectiv serviciul militar. Ministrul Pistorius a respins ferm ideea, argumentând că un astfel de mecanism ar fi „birocratic, arbitrar și demotivant”.
Compromisul actual elimină loteria și pune accent pe responsabilitatea personală și transparența procesului de selecție. Potrivit surselor parlamentare, acordul deschide calea pentru o reformă a apărării pe termen lung, într-un moment în care Germania își consolidează rolul de lider militar în cadrul NATO.
Noul plan vine într-un context internațional tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de apelurile repetate ale Alianței Nord-Atlantice pentru întărirea capacităților militare europene. Bundeswehr se confruntă de ani buni cu deficit de personal, echipamente uzate și o imagine publică tot mai slabă.