Un total de 6,3 milioane de persoane din Germania, printre care și mulți români, au lucrat anul acesta pe salarii mici, potrivit datelor publicate vineri, 5 decembrie, de Oficiul Federal de Statistică. Acești angajați au câștigat un salariu orar maxim de 14,32 euro, echivalentul a aproximativ 16,69 dolari. Statisticile se bazează pe luna aprilie 2025, momentul în care sunt calculate în mod obișnuit mediile salariale. Instituția, cunoscută și sub numele de Destatis, subliniază că procentul celor încadrați în categoria salariilor mici a ajuns la 16% din totalul locurilor de muncă, un nivel similar celui din 2024. Cu toate acestea, în aprilie 2014, procentul era de 21%, semn că ponderea locurilor de muncă slab remunerate a scăzut considerabil în ultimul deceniu, mai ales în anii 2022 și 2023.
Datele arată o evoluție lentă, dar constantă, către o reducere a precarității salariale. Această tendință se explică în bună măsură prin creșterea salariului minim, un instrument care, potrivit experților, a contribuit direct la îmbunătățirea situației lucrătorilor cu venituri reduse. În comparație cu anul precedent, pragul pentru definirea „salariului mic” a crescut, reflectând dinamica generală a salariilor din economie. Totodată, analiza Destatis confirmă că, deși procentul este în scădere față de 2014, sectorul salariilor mici rămâne prezent în mod semnificativ în anumite domenii economice.
Ce înseamnă sectorul salariilor mici
În Germania, pragul salariului mic este stabilit la nivelul a două treimi din salariul orar brut median, fără a-i include pe ucenici. Prin urmare, acest prag variază în funcție de nivelul general al salariilor. În aprilie 2025, acest nivel a fost stabilit la 14,32 euro, în timp ce în aprilie 2024 fusese de 13,79 euro. Este important de menționat că pragul salariului mic diferă de salariul minim legal, care în prezent este de 12,82 euro, urmând să crească la 13,90 euro la începutul anului 2026.
CITIȚI ȘI ► Nouă obligație în Germania: ce nu vor mai putea face beneficiarii de Bürgergeld din ianuarie 2026
Declinul sectorului salariilor mici din 2014 până în prezent se datorează în principal introducerii și creșterii treptate a salariului minim, afirmă Dorothee Spannagel, expertă în cadrul Institutului de Științe Economice și Sociale (WSI) al Fundației Hans Böckler, afiliată sindicatelor. „Salariul minim a pus mai mulți bani în buzunarele multor oameni și a redus inegalitățile salariale”, a declarat aceasta, subliniind rolul decisiv al politicilor de protecție a lucrătorilor.
Industria ospitalității, cea mai afectată de salariile mici
În sectorul ospitalității, în care sunt angajați și mulți români, 51% din locuri de muncă sunt remunerate cu salarii mici, arată datele Destatis, ceea ce face din această industrie cel mai mare angajator de lucrători slab plătiți. Procentul este ridicat și în agricultură, silvicultură și pescuit, unde 45% dintre angajați câștigă sub pragul salariului mic. În domeniile artei, divertismentului și recreerii, aproximativ 36% dintre lucrători sunt plătiți la niveluri reduse.
În ceea ce privește diferențele salariale, așa-numita dispersie salarială, adică decalajul dintre cei 10% cel mai prost plătiți și cei 10% cel mai bine plătiți, a rămas neschimbată. La nivel orar, angajații cu venituri ridicate au câștigat în medie 39,65 euro, adică de 2,95 ori mai mult decât cei cu salarii mici, care au avut o medie de 13,46 euro pe oră.