O familie de români a decis să renunțe la Germania și să se întoarcă în România. Grațiela Oancea a povestit, pentru 24life.ro, cum soțul ei, Cristian, a plecat în 2011 pentru a munci o lună în Germania. Fiica ei intrase la medicină, avea nevoie de susținere financiară pentru a studia.
«Cristian a plecat în Germania, așa cum stabilisem. O lună s-au făcut două, apoi trei. În concediu m-am dus la el, să îl văd, locuia în Kassel, unde de-atunci locuim împreună. Mi-a plăcut mult: curat, civilizație, fără câini pe stradă. Nu mi-a plăcut clima, cu nori grei, apăsători, zile la rând, cu o tristețe pe care parcă puteai să o atingi în aer! M-am întors la București, de Revelion m-am dus din nou în Germania, de data asta la rudele lui, la frate și cumnată. M-au întrebat dacă aș fi dispusă să lucrez la Kassel, într-un restaurant italian. Iar eu am zis da.»
În România, Grațiela muncise la o firmă de catering, dar mediul de muncă s-a schimbat în Germania. «Mi-a fost foarte greu să schimb munca de la București, unde găseam cafeaua pe birou dimineața, cu cea de la Kassel, unde curățam cartofi, descărcam marfă și căram gunoiul. A fost așa, ca un duș rece. Germania m-a adus cu picioarele pe pământ. Șeful bucătar țipa la mine, iar eu îmi înghițeam lacrimile.»
După multe peripeții, lucrurile au început să capete o normalitate. «La muncă am avansat până în postul celui care la început țipa la mine. Mi-am câștigat respectul și prietenia colegilor și șefului, prin muncă. Multă muncă: 12-13 ore pe zi, inclusiv de Paște, Crăciun și Revelion. Fiica mea Alexandra a putut veni la noi în vacanțe, noi, ca toți românii de afară, abia așteptam vacanța ca să mergem acasă. Acasă într-o țară, pe care, de la an la an, am văzut-o tot mai gri. »
Acum Grațiela și soțul ei au decis să se întoarcă, pentru a fi aproape de părinți, copii și nepoți.
«O parte din călătoria noastră prin viață se încheie anul acesta: capitolul Germania – căreia îi mulțumesc pentru adopție în toți acești ani, pentru amintirile frumoase (uitându-le pe cele neplăcute și tot greul), pentru corectitudinea lor și pentru felul în care ajută persoanele cu nevoi sociale sau medicale. De când am hotărât să ne întoarcem, parcă și vremea a devenit mai prietenoasă…
Da, am câștigat acolo mai bine decât am fi reușit în România. Am plecat pentru confort financiar, pentru a sta fără grija taxelor celor 6 ani de facultate și a tuturor celorlalte cheltuieli implicate. Dar banii nu sunt totul. Deși ne-a fost bine aici, nu ne simțim legați emoțional de această țară. Nu am făcut avere și nu îi cred pe cei care spun că se întorc în țară cu sume uriașe. Suntem încă tineri și intenționăm să muncim în continuare, în România.», a mai spus Grațiela.