Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu începe să aibă efecte dincolo de sfera geopolitică și de securitate. Creșterea prețurilor petrolului, alimentată de conflictul din jurul Iranului, pune presiune tot mai mare pe industria aviației. Analiștii avertizează că, dacă situația se agravează, biletele de avion ar putea deveni semnificativ mai scumpe, deoarece combustibilul reprezintă una dintre cele mai mari cheltuieli pentru companiile aeriene.
Pentru transportatorii aerieni, petrolul este esențial. Combustibilul pentru avioane este produs din petrol, astfel încât evoluția prețului acestuia influențează direct costurile operaționale ale companiilor aeriene.
Estimările arată că numai combustibilul reprezintă între 20 și 30% din costurile totale ale unei companii aeriene. Din acest motiv, orice fluctuație majoră pe piața petrolului se reflectă aproape imediat în situația financiară a industriei aviatice.
Deși pe termen scurt prețurile petrolului și ale combustibilului pentru aviație nu evoluează întotdeauna identic, pe termen lung ele sunt strâns corelate. Petrolul rămâne principalul factor care determină costul producerii combustibililor Jet A și Jet A-1, utilizați de aeronavele comerciale.
Citiți și: Consecințele războiului din Iran: Cât de scumpă va fi mâncarea în curând
Nu doar petrolul determină prețurile
Costul final al combustibilului pentru avioane depinde însă de mai mulți factori. Unul dintre ei este marja rafinăriilor, adică profitul obținut din procesarea petrolului. Dacă cererea pentru anumite produse petroliere este mare, prețurile kerosenului pot crește mai rapid decât cele ale petrolului brut.
Un rol important îl are și cererea pentru călătoriile aeriene. În perioada pandemiei, când traficul aerian a scăzut dramatic, prețurile combustibilului pentru aviație au coborât uneori mai rapid decât prețul petrolului.
Diferențele regionale dintre piețele de combustibil și cursurile valutare influențează, de asemenea, costurile. Deoarece petrolul este tranzacționat în dolari, un euro slab poate crește suplimentar costurile combustibilului pentru companiile aeriene europene.
Citiți și: Criză masivă pe o insulă paradisiacă. Germania recomandă să nu călătoriți în populara destinație de vacanță
Există riscul unui nou șoc petrolier?
Experții analizează mai multe scenarii. În cazul unei escaladări limitate a conflictului, prețul petrolului Brent ar putea ajunge la aproximativ 100–115 dolari pe baril.
Situația s-a tensionat și mai mult după ce Garda Revoluționară iraniană a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz. Prin această rută maritimă circulă zilnic aproximativ 20–22 de milioane de barili de petrol, adică aproape o cincime din consumul global.
Economistul Paul Krugman consideră că actuala situație ar putea aminti de criza petrolieră din 1979, care a urmat revoluției iraniene. Atunci, prețurile petrolului pe piețele mondiale au crescut cu până la 165%. Totuși, el subliniază că economia globală de astăzi este mai puțin dependentă de petrol decât în urmă cu câteva decenii. Din anii ’70 până în prezent, intensitatea consumului de petrol în economie a scăzut cu peste 70%, potrivit focus.de.
Cum încearcă companiile aeriene să se protejeze
Nu toate companiile aeriene resimt creșterea prețurilor combustibilului în același timp. Multe dintre ele folosesc așa-numitul hedging al combustibilului, adică își securizează achizițiile viitoare prin instrumente financiare.
În practică, transportatorul se angajează să cumpere o anumită cantitate de combustibil în viitor la un preț stabilit în avans. Dacă prețurile cresc între timp, compania aeriană beneficiază de contract și plătește mai puțin decât competitorii.
Această strategie oferă însă doar protecție temporară. După expirarea contractelor, dacă prețurile petrolului rămân ridicate, presiunea asupra costurilor revine, iar scumpirile se pot transfera în final către pasageri, prin bilete mai scumpe.