Schimbări privind obținerea cetățeniei germane: Obținerea cetățeniei germane va deveni din nou mai dificilă. Bundestagul a votat eliminarea posibilității ca străinii bine integrați să primească pașaportul german după doar trei ani de rezidență. În urma noii decizii, aplicanții vor trebui să locuiască mai mult timp în Germania înainte de a solicita cetățenia, marcând o schimbare semnificativă în politica de integrare a țării.
Schimbări privind obținerea cetățeniei germane: Un pas înapoi față de politica anterioară
Regula introdusă în 2024 de coaliția de guvernare „Ampel” (social-democrați, verzi și liberali) permitea cetățenilor străini care demonstrau o integrare exemplară să devină germani după trei ani. Această fereastră de oportunitate a fost însă închisă prin voturile partidelor conservatoare CDU/CSU, social-democraților și formațiunii de extremă dreapta AfD. De acum, toți aplicații au nevoie de cinci ani de rezidență pentru naturalizare.
Înaintea reformei din 2024, străinii trebuiau să aștepte opt ani pentru a primi pașaportul german. Chiar dacă noua lege păstrează posibilitatea dublei cetățenii, eliminarea rutei rapide este văzută de mulți drept o lovitură dată politicilor moderne de integrare.
Citiți și ► Scandal uriaș în Germania: mii de certificate false pentru cetățenie cumpărate de pe TikTok
Argumente politice și controverse aprinse
Ministrul de Interne Alexander Dobrindt a explicat decizia spunând că cetățenia trebuie să fie „finalul unui proces de integrare, nu începutul acestuia”. În opinia sa, pașaportul german ar trebui să fie o recunoaștere a succesului integrării, nu un stimulent pentru imigrația ilegală. Dobrindt a acuzat fosta coaliție de guvernare că a adus nesiguranță și polarizare în societate prin politica sa liberală în domeniul migrației.
Verzii și reprezentanții Stângii au criticat dur măsura. Deputata Filiz Polat (Verzii) a numit decizia „scurtvăzătoare și nedreaptă”, subliniind că persoanele care contribuie activ la viața socială ar trebui recompensate printr-un proces de naturalizare accelerat. Ferat Kocak, din partea Stângii, a acuzat partidele de guvernământ că „normalizează discursul urii promovat de AfD”.
Realitate administrativă: măsura folosită foarte rar
Deși legea abolită a generat dezbateri aprinse, datele arată că impactul său real a fost limitat. Potrivit unei anchete a ARD Hauptstadtstudio, de la introducerea măsurii, doar 573 de persoane au fost naturalizate după trei ani de ședere în Berlin – adică puțin peste 1% din totalul cererilor de cetățenie. În Bavaria, proporția a fost chiar mai mică: 78 de cazuri (0,14%).
Autoritățile locale au declarat că aceste cifre confirmă „relevanța practică scăzută” a reglementării. Cu toate acestea, pentru numeroși migranți integrați, mesajul transmis de noua lege este descurajator, mai ales într-o perioadă în care Germania se confruntă cu un deficit masiv de forță de muncă calificată.
Economiști și ONG-uri avertizează asupra efectelor pe termen lung
Organizația Diakonie Deutschland a criticat decizia, avertizând că aceasta ar putea afecta negativ piața muncii. „Germania are nevoie urgentă de specialiști. Dacă oamenii simt că integrarea nu este recompensată, vor alege alte țări”, a declarat Elke Ronneberger, membră a conducerii organizației.
Și economistul Martin Werding a subliniat că astfel de măsuri descurajează imigrația calificată. „Într-o societate care îmbătrânește, naturalizarea rapidă ar trebui privită ca o investiție, nu ca o problemă”, a afirmat acesta într-un interviu pentru postul public rbb.