Scandalul care zguduie în prezent Bundeswehr-ul (armata germană), după ce s-a descoperit că un militar german se dădea drept refugiat sirian planificând un atentat, scoate la lumină aspecte legate de gestionarea haotică a cererilor de azil în ţară pe fondul afluxului recent de migranţi, comentează vineri France Presse, conform Agerpres.
Franco Albrecht, locotenent în prezent în spatele gratiilor, a reuşit să se înregistreze ca refugiat sirian care a fugit din calea războiului şi a obţinut în această calitate în 2016 dreptul de şedere de un an şi o indemnizaţie lunară de 409 de euro.
Cu toate acestea, militarul de 28 de ani, suspectat că planifica sub această acoperire un atentat împotriva unor personalităţi de stânga sau a străinilor, nu a vorbit în arabă în timpul audierii sale în faţa administraţiei însărcinate cu cererea sa de azil.
El s-a prezentat sub numele ciudat de David Benjamin, pretinzând că aparţine unei minorităţi franceze în Siria.
Acest caz incredibil aduce în actualitate întrebări incomode cu privire la gestionarea a peste un milion de dosare de cereri de azil din afluxul din perioada 2015-2016, în timp ce autorităţile germane au promis să examineze cu severitate aceste dosare de teama escrocilor şi a ameninţării jihadiste.
Organizaţii neguvernamentale şi jurişti trag de mai multe luni un semnal de alarmă, denunţând un personal subcalificat, traducători incompetenţi şi un haos administrativ care poate avea consecinţe grave pentru populaţiile vulnerabile.
Odată cu sosirea masivă a migranţilor, Oficiul federal pentru migraţie şi refugiaţi (BAMF) se confruntă cu o sarcină colosală. În câteva luni, această administraţie însărcinată să audieze solicitanţii şi să decidă asupra cererilor lor a trebuit să facă angajări de la 3.000 la 7.300 de angajaţi. Instruirea lor a fost redusă la minimum: de la 14 săptămâni la zece zile, uneori.
„Doar cantitatea contează şi nu calitatea” când vrei să decizi în cazul a 1 milion de cereri de azil pe an, denunţă Sebastian Ludwig, de la organizaţia socială a Bisericii protestante (Diakonie).
La sfârşitul anului 2016, un munte de 450.000 de dosare nerezolvate erau îngrămădite pe birourile BAMF. În consecinţă, unii refugiaţi aşteaptă aproape câte un an înainte de a şti care le va fi soarta. Alţii, convocaţi de BAMF, aşteaptă cu răbdare ore în şir pentru un interviu individual, dar nu reuşesc să ajungă în această fază din lipsă de timp, fiind necesară reprogramarea.
Translatorii, recrutaţi în masă şi prost plătiţi, sunt rareori profesionişti. În unele cazuri, ei abia cunosc limba din care ar trebui să traducă.
„Din ce în ce mai mult, aceşti oameni decid (să acorde azil sau nu), fără să aibă habar. Ei nu cunosc ABC-ul dreptului de azil”, se revoltă Hubert Heinhold, un avocat din Munchen, care apără refugiaţi de zeci de ani, în săptămânalul Die Zeit.
PREMIERĂ în Germania: Armata și poliția participă la simularea unei operațiuni contrateroriste
Militanți ISIS, infiltrați în armata germană: Contraspionajul militar va efectua controale drastice