Anii pandemiei par deja îndepărtați, dar amintirea măștilor și a restricțiilor rămâne vie. În centrul multor decizii s-a aflat atunci Ministerul Sănătății din Germania, condus la acea vreme de Jens Spahn. Acum, un capitol din acea perioadă revine în atenție printr-o sentință pronunțată la München. Un antreprenor a fost condamnat la mai mulți ani de închisoare în legătură cu un contract de livrare de măști din timpul crizei sanitare. Nu livrarea în sine a dus la condamnare, ci modul în care a fost gestionat contractul și obligațiile fiscale.
Contract de milioane de euro
În timpul pandemiei, guvernul federal german a folosit o procedură specială, așa-numitul sistem „Open-House”, prin care orice antreprenor care putea livra măști primea contract. Antreprenorul condamnat s-a numărat printre furnizori și a livrat aproximativ cinci milioane de măști, pentru care a primit în jur de 22 de milioane de euro.
Instanța a stabilit însă că problema nu a fost livrarea sau plata, ci structura prin care a fost derulat contractul. Potrivit acuzațiilor, acesta ar fi gestionat afacerea printr-o firmă de tip „cutie poștală” în Elveția, deși centrul său de activitate și viața sa se aflau în Germania.
Evaziune fiscală de peste 11 milioane de euro
Procurorii au susținut că scopul ar fi fost evitarea unor taxe ridicate. În total, suma taxelor neplătite ar depăși 11 milioane de euro. În Germania, astfel de fapte sunt pedepsite sever.
Citiți și: Virusul erei glaciare: OMS se pregătește pentru următoarea pandemie
Dosarul a inclus și alte elemente, printre care un presupus statut diplomatic, documente falsificate și o armă găsită în torpedoul mașinii sale. Toate aceste aspecte au fost analizate în cadrul procesului care s-a încheiat acum cu o condamnare la închisoare de mai mulți ani.
Întrebări rămase despre ansamblul contractelor de măști
În spațiul public persistă așteptări privind o clarificare mai amplă a modului în care au fost atribuite și gestionate contractele de măști la nivelul Ministerului Sănătății din perioada pandemiei. Mulți cetățeni ar dori o dezbatere deschisă despre acele decizii și despre responsabilitățile politice, relatează KA Insider.
Procesul de la München a vizat însă strict situația antreprenorului condamnat și presupusa evaziune fiscală legată de contract. Instanța a stabilit că acesta a încălcat legea, folosind contextul pandemiei pentru a obține câștiguri și pentru a evita plata integrală a taxelor datorate.