Un adăpost improvizat sub o autostradă din cartierul Hadern, unde mai multe persoane din România trăiesc de ani de zile în condiții precare, a declanșat o nouă dispută politică la München. Localnicii reclamă mizerie, zgomot, mirosuri insuportabile și prezența rozătoarelor, iar autoritățile sunt acuzate că nu acționează suficient pentru a soluționa situația, considerată o problemă constantă pentru comunitate.
CSU și Freie Wähler cer intervenții ferme
În urma reacțiilor din presă și a plângerilor venite de la locuitorii din zonă, grupul politic CSU/FW solicită municipalității controale mai dure asupra celor care trăiesc în tabăra improvizată și, în caz extrem, chiar expulzarea acestora. Liderul de fracțiune, Manuel Pretzl, afirmă că impactul asupra cartierului este semnificativ și că situația arată semne ale unor „structuri organizate de cerșetorie”, care exploatează vulnerabilitatea persoanelor implicate.
Reprezentanții CSU/FW spun că legislația europeană permite retragerea dreptului la liberă circulație pentru cetățenii UE care nu își pot asigura traiul, dacă nu dispun de resurse financiare și de asigurare medicală. Pretzl susține că persoanele aflate în taberele de acest tip, practic un fel de „lagăre”, nu îndeplinesc aceste criterii și că municipalitatea are obligația de a verifica atent situația fiecăruia.
Citiți și: Hoț de buzunare de la metrou, pus la pământ de un campion de jiu-jitsu: „Karma instantanee” (VIDEO)
Presiune pe administrația orașului
Fracțiunea afirmă că a cerut autorităților municipale încă de anul trecut să analizeze temeiul legal pentru astfel de măsuri, însă nu s-ar fi înregistrat niciun progres. În opinia lor, orașul trebuie să folosească toate instrumentele legale pentru a combate campările ilegale și rețelele care profită de pe urma cerșetoriei. Pretzl consideră că lipsa de acțiune contribuie la scăderea sentimentului de siguranță în rândul locuitorilor.
În cazul cel mai recent din Hadern, politicienii avertizează că situația nu este doar o problemă socială, ci și una de sănătate publică, având în vedere condițiile descrise de localnici. Aceștia reclamă nu doar disconfortul vizual și olfactiv, ci și prezența dăunătorilor, motiv pentru care unii au cerut chiar instalarea unui gard preventiv sub podul autostrăzii.
Cereri pentru controale extinse și identificarea persoanelor
CSU/FW solicită intensificarea controalelor de identitate și documente, în special în cazurile în care există suspiciuni de exploatare sau de coordonare a unor activități de cerșetorie în grup. Fracțiunea insistă că nu toate situațiile sunt similare, însă atunci când apar indicii privind o organizare internă, autoritățile trebuie să intervină ferm pentru a proteja atât comunitatea, cât și persoanele vulnerabile implicate.
Inițiatorii solicitării argumentează că abordarea trebuie să fie una consecventă, cu accent pe prevenirea apariției unor tabere noi. Ei susțin că municipiul trebuie să își recapete controlul asupra zonelor publice intens circulate și să asigure condiții igienico-sanitare corespunzătoare în spațiile în care pericolele cresc odată cu lipsa de supraveghere.
Presiunea publică pune problema în prim-plan
Reacțiile venite din zonă arată o comunitate exasperată de repetarea aceluiași scenariu: tabere improvizate, condiții precare și percepția că problema nu este gestionată. Pentru CSU/FW, cazul Hadern este un exemplu al modului în care rețelele de cerșetorie ar putea profita de lipsa intervenției rapide, consolidând un sistem care menține oamenii în sărăcie și dependență.
Informațiile care au generat dezbaterea provin dintr-un material publicat de tz München, care a documentat condițiile din adăpostul improvizat și reacțiile locuitorilor afectați.