Scandal cu vicepremierul care vine din diaspora – Vicepremierul Dragoș Anastasiu a recunoscut în fața instanței că a dat mită unei inspectoare ANAF. Declarația apare în motivarea unei decizii a Curții de Apel București, în dosarul în care funcționara Angela Burlacu a fost condamnată definitiv pentru luare de mită în formă continuată. Dragoș Anastasiu a locuit în Germania, apoi s-a repatriat și a devenit un prosper om de afaceri. A fondat împreună cu alți antreprenori organizația RePatriot, care își propune să convingă românii din diaspora să investească în România. El a fost ani de zile proprietarul firmei Eurolines, firma de autocare care a cărat milioane de români la muncă în străinătate. În calitate de patron al acelei firme, a dat mită la ANAF, pentru a scăpa de probleme.
Scandal cu vicepremierul care vine din diaspora – Contract fictiv și „aranjamente” pentru rambursări de TVA
Anastasiu a admis că a semnat un contract fictiv cu o firmă indicată de Burlacu, contract care masca o mită lunară în valoare de aproximativ 2.000 de euro. Totul a avut loc după ce ANAF a descoperit presupuse nereguli în documentele salariale ale uneia dintre firmele sale. Vicepremierul a spus că a perceput gestul ca pe un șantaj și o formă de protecție, temându-se de deschiderea unui dosar penal și de riscul ca firma sa să intre în insolvență.
Judecătorii au reținut că Anastasiu a fost informat constant despre favorurile oferite funcționarei și că a continuat să aprobe plățile, chiar dacă știa că nu existau servicii prestate în schimbul banilor. Suma totală plătită sub acoperirea contractului a fost de 218.582 lei.
Citiți și: „Pedeapsa pentru votul din diaspora”: Taxele consulare revin. Oana Țoiu: „Nu mai avem buget”
Mită de 784.000 de lei, justificate prin vacanțe și sponsorizări fictive
Scandal cu vicepremierul care vine din diaspora – Timp de 8 ani, între 2009 și 2017, Angela Burlacu a primit peste 784.000 de lei sub formă de contracte fictive și vacanțe plătite de firmele controlate de Anastasiu. Judecătorii au respins categoric apărarea potrivit căreia sumele reprezentau onorarii pentru consultanță sau ajutoare umanitare. În realitate, banii ajungeau la funcționara ANAF și apropiații acesteia pentru a închide ochii la nereguli și a facilita rambursarea TVA.
Deși Anastasiu nu a fost inculpat în dosar, instanța îl indică explicit ca „mituitor”. Mai mult, Curtea a considerat „ridicol” faptul că documentele prezentate drept justificări pentru sume importante nu aveau corespondent în activități reale. Ar fi un motiv îndeajuns de puternic să demisioneze din guvernul „oneștilor” și „corecților” condus de Bolojan? Pentru Anastasiu nu e, nici prin cap nu-i trece să demisioneze.
„Nu am avut niciun avantaj juridic”, spune Anastasiu
Într-o postare pe Facebook, vicepremierul a încercat să își justifice faptele, declarând că în dosar a fost martor, nu denunțător. Acesta susține că a fost victima unui sistem corupt în care antreprenorii erau presați sau chiar șantajați de funcționari ai statului să încheie contracte cu firme „recomandate” pentru a rezolva probleme fiscale inventate sau exagerate.
Potrivit Inpolitics și motivării Curții de Apel București, contractul semnat de Anastasiu nu a reprezentat altceva decât o acoperire legală pentru o mită continuă. Situația ridică semne de întrebare grave privind modul în care martorii de rang înalt pot recunoaște fapte de corupție fără să fie trași la răspundere penală.
Justiția l-a menajat pe Anastasiu, deși a recunoscut mita
În comunicatul Guvernului, purtătoarea de cuvânt Ioana Ene Dogioiu afirmă că vicepremierul „nu a avut calitate de denunţător, învinuit, inculpat sau condamnat”. Dosarul s-a încheiat prin hotărâre definitivă, fără nicio consecință juridică pentru oficialul din Guvernul Bolojan. În spațiul public, însă, persistă întrebările: cum poate cineva să recunoască o faptă penală și totuși să rămână neatins de lege?