Crina Suceveanu
Săptămâna Sfintelor Patimi este aparte, fiecare zi are înțeles și taină.
Nimeni în viaţă nu poate evita această săptămână; nu o poate scoate din viaţa lui pentru că nu poate să nu trăiască în această săptămână.
Socotiți pe îndelete; în ziua de luni câte fapte bune am evitat să le facem, câtă nerodire am sădit în cămara sufletului nostru. Să ne amintim că nici gânduri bune n-am avut către frații noștri, ba chiar și vorbe am scăpat fără voie. De câte ori ne-a părut rău?
Socotiți în ziua de marți, nepriceperea și neînțelepciunea noastră. Cât de limitați suntem în puteri, cît de căzuți în slăbiciuni și tipare moderne, alergători după vânt și furtună, după tot ce sclipește, cât de lipsiți de iubire și milă și totodată în căutarea sevelor profunde, curate și adevărate.
Ziua de miercuri este mai grea: trădarea lui Iuda, pe o pungă de 30 de arginți. Vândut ca un miel Cel fără de păcat, Cel care a făcut lumea, Cel care a înviat morții.
Ne asemănăm noi oare cu apostolii sau cu Iuda?
Ziua marii Smerenii, joi, când Isus a spălat și sărutat piciorele ucenicilor săi. Chiar și pe cele ale vânzătorului Său. Ne-a mai rămas măcar o umbră de smerenie?
Cina cea de Taină. Momentul când Domnul, din iubirea Sa față de oameni, ne lasă spre mântuire Sfântul Trup şi Scumpul Sânge al Său. Aceasta să o faceţi întru pomenirea Mea.
Avem noi grijă de mântuirea noastră? Doamne, miluește-ne și ne mântuiește!
Pătimirile Domnului Hristos le cunoaștem, la fel cum bine știm suferințele noastre și aceiași întrebare ne răscolește adâncurile sufletului muritor în momentele de grea încercare: “Părintele Meu, dacă nu este cu putință să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia Ta!”. Împotriva dorințelor naturale și umane, ascultarea și supunerea Lui au fost depline. Noi veghem sau dormim? Sau suntem ca Pilat?
În ziua de vineri a fost răstignit și a murit Mântuitorul. Greutatea suferințelor cu scuipările, loviturile peste faţă, palmele, insultele, suliţa şi mai ales răstignirea pe Cruce sunt tulburătoare. Bunătatea Domnului cu o coroană de spini este fără de sfârșit iar rugămintea sinceră a tâlharului: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru Împărăţia Ta, a primit imediat răspunsul: Astăzi vei fi cu Mine în Rai! Evangheliile ne spun că în acel moment catapeteasma templului s-a rupt, pământul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat și multe trupuri ale celor adormiți au înviat.Vinerea neagră este ziua Prohodului, a doliului întregii creștinătăți. A Maicii Domnului cernită de durere. Un mormânt simplu, păzit de ostași. Afară o lume năucită, surprinsă, tristă, gălăgioasă, nerecunoscătoare, indiferentă. Ca acum.
Sâmbătă este ziua când Isus s-a Odihnit în mormânt întru nădejdea învierii și a vieții de veci.
Noul Legământ este duminică, ziua Învierii. Ziua împlinirii noii Legi.
Hristos A Înviat!
Pentru toți, de la vlădică la opincă, pentru împărat și rob, de la un capăt la altul al lumii. Pentru cei care mărturisesc un Botez,pentru cei care rostesc cu credință Crezul, pentru cei care L-au primit în viața lor, pentru cei care își cer iertare și iartă la rândul lor.
O taină mai mare nu există. Adevărat a Înviat!