Săptămâna de lucru de 48 de ore Germania: Guvernul federal german condus de Friedrich Merz plănuiește introducerea unei săptămâni de lucru de 48 de ore. O idee care, în era muncii de acasă și a săptămânii de patru zile, pare un salt înapoi în timp și care deja stârnește critici puternice din partea sindicatelor și a angajaților. Întrebarea-cheie rămâne: cine vor fi cei mai afectați angajați?
Reforma care ar putea schimba piața muncii
Proiectul de lege prevede eliminarea limitei zilnice de opt ore (zece în cazuri excepționale) și înlocuirea ei cu o limită săptămânală flexibilă, de maximum 48 de ore. Asta înseamnă că angajații și angajatorii vor putea negocia cum să distribuie timpul de muncă – inclusiv prin patru zile de câte 12 ore. Guvernul justifică măsura prin alinierea la normele europene, care deja permit o astfel de organizare, și promite și reduceri de taxe pentru orele suplimentare.
Însă în practică, protecția angajaților depinde de existența unui contract colectiv sau a unui consiliu al salariaților. Fără aceste scuturi, angajatorii ar putea impune zile extrem de lungi, mai ales în sectoarele cu deficit de personal, precum comerțul, logistica, gastronomia sau domeniul îngrijirii.
Citiți și ► Sfârșitul săptămânii de lucru de 40 de ore în Germania. Guvernul pregătește schimbări drastice pentru milioane de angajați
Săptămâna de lucru de 48 de ore Germania: Cine riscă cel mai mult?
Cei mai expuși sunt angajații din firmele mici, fără sindicate și fără reprezentanți ai personalului, unde regulile sunt dictate unilateral de patroni. Pentru aceștia, munca de 12 sau chiar 13 ore pe zi ar putea deveni o realitate, cu toate că legea garantează încă minimum 11 ore de odihnă între două zile de lucru.
Guvernul susține că flexibilitatea va ajuta economia și va face față mai bine vârfurilor de activitate. Dar sindicatele avertizează că sănătatea și viața personală a angajaților sunt puse în pericol. „Ziua de opt ore e sacră”, spun deja mulți lucrători, care se tem de un pas decisiv spre suprasolicitare.
Critici dure și semne de întrebare
Chiar dacă durata totală săptămânală a muncii nu crește, dispariția reperului fix de opt ore pe zi este percepută ca o slăbire a drepturilor angajaților câștigate prin luptă sindicală de-a lungul deceniilor. Experții atrag atenția că oboseala acumulată și stresul ar putea duce la probleme grave de sănătate, de la epuizare cronică până la afecțiuni cardiovasculare.
Pe de altă parte, guvernul și unele companii invocă beneficiile: angajații care preferă să își concentreze munca în câteva zile lungi ar putea câștiga mai mult timp liber în restul săptămânii. Totul depinde însă de modul în care regulile vor fi aplicate și de câtă putere reală de negociere au salariații în fața angajatorilor.