Sari la conținut

Șef din Germania: „Trebuie să revenim la săptămâna de 40 de ore de muncă. Chinezii lucrează 140”

Etichete:
09/03/2026 20:17 - ACTUALIZAT 09/03/2026 20:17
Foto: DepositPhotos

Dezbaterea despre programul de lucru și productivitatea în Europa revine în prim-plan, după declarațiile tranșante ale unui important lider din industrie. Într-un moment în care multe state discută despre reducerea timpului de muncă și mai multe zile libere, un manager german avertizează că această direcție ar putea afecta competitivitatea economică a țării. El susține că Germania riscă să rămână în urmă în fața Chinei, unde presiunea muncii și ritmul dezvoltării tehnologice sunt mult mai intense.

Directorul general al producătorului de stivuitoare Jungheinrich, Lars Brzoska, a criticat dur nivelul de productivitate din Germania și a cerut revenirea la săptămâna de lucru de 40 de ore în industrie, fără majorări salariale.

Într-un interviu acordat publicației germane „Die Zeit”, managerul a avertizat asupra consecințelor unei disponibilități prea scăzute pentru muncă în economia germană.

În Germania, mulți au voie să lucreze doar 35 de ore pe săptămână, conform contractelor colective. Iar IG Metall vrea ca programul să fie și mai scurt, desigur cu salariu integral”, a declarat Brzoska. Deși spune că, personal, ar înțelege dorința angajaților pentru mai mult timp liber, el avertizează: „așa vom ajunge să ne distrugem singuri economia, iar la un moment dat nimeni nu va mai avea loc de muncă”.

Potrivit acestuia, productivitatea în Germania este prea scăzută, iar costurile muncii sunt foarte ridicate. Managerul a explicat că o oră de muncă în Germania costă de șase ori mai mult decât în India.

Ca soluție, Brzoska propune revenirea la programul standard de 40 de ore pe săptămână în industrie, fără ajustări salariale. „Trebuie să creștem din nou productivitatea. Iar cei care vor să muncească mai mult ar trebui să aibă voie să o facă”, a spus el.

În opinia sa, discuțiile despre o zi în plus sau în minus de concediu sunt doar „politică simbolică”, care nu rezolvă problemele reale ale economiei.
Citiți și: Germania tremură: După mașini electrice și fotovoltaice, China acaparează și piața pompelor de căldură

Comparația cu China: presiune uriașă pentru performanță

Lars Brzoska a comparat situația din Germania cu cultura muncii din China, despre care spune că este caracterizată de o disciplină și o etică a muncii extrem de puternice.

Ca exemplu, el a descris parcursul tipic al unui tânăr absolvent care intră într-o companie de robotică. Potrivit managerului, un astfel de angajat lucrează timp de un an „20 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, adică aproximativ 140 de ore pe săptămână”.

Doar cei care reușesc să facă față acestei perioade intense pot avansa în carieră. Logica ar fi, potrivit lui Brzoska: „dă totul pentru o perioadă pentru a urca în carieră, iar mai târziu vei ajunge să lucrezi ‘doar’ 12 ore pe zi”.

Managerul consideră că Germania este deja în dezavantaj clar în competiția economică cu China, nu doar din cauza salariilor mai mari, ci și a unei lipse de deschidere către schimbare.

Suntem prea puțin dispuși să ne schimbăm. Ne punem foarte rar sub semnul întrebării propriile metode. Trebuie să schimbăm rapid acest lucru pentru a face Germania din nou competitivă”, a declarat el.

Brzoska critică și lipsa unei strategii economice coerente. În timp ce China își dezvoltă industria pe baza unor planuri economice pe cinci ani și a unei agende clare de tehnologie avansată, Germania ar avea doar „multe idei mici, adesea motivate politic sau populist”. Managerul spune că lipsește „marea viziune pentru Germania”.

Pentru a ilustra diferența de dezvoltare, el a povestit despre vizita într-o fabrică extrem de automatizată a unui client chinez, unde a văzut aproximativ 200 de roboți logistici mobili transportând paleți în mod continuu prin uzină.

Experiența a fost, potrivit lui Brzoska, „fascinantă și în același timp înfricoșătoare”, deoarece tehnologia funcționa impecabil, iar investiția în acești roboți s-a amortizat pentru client în mai puțin de un an.

În opinia sa, China este deja „clar înaintea Europei” în domenii precum robotica și inteligența artificială.