Curtea Constituţională a Germaniei a început marţi, 16 aprilie, audierile în legătură cu sinuciderea asistată, un subiect delicat într-o ţară unde Biserica, care se opune vehement, păstrează o influenţă însemnată, transmite AFP, citată de Agerpres
Curtea de la Karlruhe a fost sesizată de asociaţii germane şi elveţiene de asistenţă la suicid, de medici sau de pacienţi, după patru ani în care în societate au fost trimise semnale contradictorii cu privire la ceea ce este permis sau nu.
În deschiderea audierilor, preşedintele Curţii, Andreas Vosskuhle, a explicat că nu este vorba despre ‘o evaluare morală sau politică a sinuciderii şi a impactului său în societate (…) ci (despre a se stabili) limitele libertăţii faţă de ameninţarea urmăririi penale’.
Audierile continuă miercuri, însă verdictul nu este aşteptat mai devreme de câteva luni.
Subiectul sinuciderii asistate este unul sensibil în Germania, unde persoanele vârstnice sunt tot mai numeroase, dar şi unde spectrul nazismului nu a dispărut, ştiut fiind că Al Treilea Reich a practicat eutanasia, mai ales împotriva persoanelor cu dizabilităţi.
În 2015, după dezbateri aprinse, Bundestagul a interzis asistenţa ‘organizată’ la suicid, pasibilă de 3 ani de închisoare.
În 2017 însă, Curtea administrativă de la Leipzig, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă germană, a dat o decizie surpriză, şi anume că, ‘în cazuri excepţionale, statul nu poate împiedica accesul unui pacient la produse anestezice care i-ar permite să se sinucidă cu demnitate şi fără dureri’.
Curtea administrativă fusese sesizată de soţul unei femei paralizate în întregime în 2002 în urma unui accident şi care a fost nevoită să meargă în Elveţia în 2005 pentru a recurge la sinucidere asistată.
Curtea de la Leipzig i-a dat câştig de cauză soţului, stabilind trei condiţii: suferinţa pacientului să fie insuportabilă, decizia de a muri să fie luată în mod liber şi să nu existe nicio alternativă rezonabilă.
În urma protestelor declanşate, mai ales din partea influentelor Biserici catolică şi protestantă, guvernul federal a suspendat în 2018 aplicarea acestei decizii.
Reclamanţii consideră că legislaţia actuală încalcă articolele 1 şi 2 ale Legii fundamentale, referitoare la respectul ‘intangibil’ al ‘demnităţii umane’.
În schimb, preşedintele Asociaţiei medicale germane (Bundesaerztekammer), Frank Ulrich Montgomery, s-a pronunţat împotriva legalizării eutanasiei.
Biserica catolică a pus deja presiune asupra judecătorilor de la Karlsruhe. Arhiepiscopul Berlinului, monseniorul Heiner Koch, a avertizat luni asupra oricărei ‘modificări a sistemului de valori’ de către Curtea Constituţională şi a afirmat că speră într-un ‘semnal puternic pentru protejarea vieţii’.
Până în prezent, trei state europene au legalizat eutanasia: Olanda, Belgia şi Luxemburg.
Altele, cum sunt Elveţia, Franţa, ţările scandinave, Marea Britanie, Spania sau Portugalia, tolerează o formă de asistenţă la suicid, cu administrarea de tratamente analgezice menite să scurteze viaţa unui bolnav incurabil.
În schimb, ţările cu o tradiţie catolică puternică, precum Italia, Irlanda sau Polonia, rămân refractare la orice fel de asistenţă la sinucidere.