Salariul minim în Germania în 2026 rămâne un reper esențial pentru românii care lucrează legal în această țară, mai ales în sectoare precum agricultura, construcțiile, logistica sau serviciile. În același timp, tema este reaprinsă de o inițiativă politică ce vizează exact una dintre categoriile în care lucrează frecvent români: muncitorii sezonieri din agricultură.
CDU a depus un proiect de rezoluție pentru congresul federal al partidului, programat în februarie, la Stuttgart, prin care cere posibilitatea de a se devia de la salariul minim în cazul muncitorilor sezonieri. Argumentul invocat este că aceștia nu prestează activitate cu normă întreagă, ci acoperă vârfurile de lucru din timpul recoltelor, deci nu ar trebui să fie plătiți la același nivel ca angajații permanenți. Citiți mai multe: Partidul lui Merz vrea ca sezonierii români din Germania să fie plătiți sub salariul minim
Salariul minim în Germania în 2026: ce trebuie să știe românii
În discuțiile despre salariul minim în Germania în 2026, elementul-cheie este principiul de bază: munca legală trebuie remunerată cel puțin la nivelul salariului minim stabilit prin legislația germană, iar plata sub acest prag poate declanșa controale și sancțiuni. Din acest motiv, orice propunere de excepție — chiar și limitată la un anumit sector — are impact direct asupra lucrătorilor străini, inclusiv asupra românilor.
În prezent, salariul minim a crescut de la 1 ianuarie la 13,90 euro pe oră, iar anul viitor, conform planurilor coaliției de guvernare, ar urma să ajungă la 14,60 euro pe oră. Acesta este cadrul de la care pornește discuția despre salariul minim în Germania în 2026.
Potrivit informațiilor transmise de ARD, în documentul depus la congres se precizează explicit că „CDU Germania se angajează pentru posibilitatea de a se devia de la salariul minim în cazul muncitorilor sezonieri din agricultură”. În justificare se susține, între altele, că majoritatea muncitorilor sezonieri provin din străinătate, din țări unde un salariu orar sub minimul din Germania ar rămâne „totuși semnificativ peste standardele locale”.
Salariul minim net în Germania în 2026: de ce contează mai mult decât brutul
Pentru mulți români, întrebarea practică nu este doar „cât este salariul minim”, ci cât rămâne efectiv în mână. Salariul minim net în Germania în 2026 este influențat de contribuțiile sociale și de impozitare, iar presiunea asupra veniturilor nete este o temă tot mai discutată.
În Germania, contribuțiile pentru pensii, sănătate, îngrijire și șomaj au o pondere importantă, iar experții avertizează că acestea pot crește în anii următori. În acest context, diferența dintre brut și net devine decisivă pentru bugetul lunar, mai ales pentru angajații cu venituri mici sau pentru cei care lucrează sezonier și își concentrează câștigurile într-o perioadă scurtă.
Inițiativa CDU și miza pentru muncitorii sezonieri din agricultură
Asociațiile de fermieri avertizează de mai mult timp că nivelul ridicat al salariilor, inclusiv pentru lucrătorii sezonieri, afectează competitivitatea produselor agricole. Uniunea Fermierilor Germani susține că presiunea costurilor pune în pericol viabilitatea multor exploatații, mai ales în contextul concurenței internaționale și al importurilor mai ieftine.
Uniunea Fermierilor a cerut în repetate rânduri ca salariul minim pentru muncitorii sezonieri să fie limitat la 80% din nivelul standard. Ministrul federal al Agriculturii, Alois Rainer (CSU), s-a arătat deschis față de această idee. Totuși, o analiză juridică realizată în iulie a concluzionat că o astfel de măsură nu este probabil posibilă din punct de vedere legal.
Rezistența SPD și limitele legale invocate
O tentativă anterioară de modificare a regulilor a eșuat din cauza opoziției SPD. Secretarul general al SPD, Tim Klüssendorf, a argumentat că este vorba despre dreptul oamenilor de a obține, prin muncă, un salariu care să îi ferească de sărăcie și că nu poate fi introdusă o excepție tocmai pentru muncitorii sezonieri.
De aici pornește și disputa majoră: dacă se creează o excepție pentru un grup mare de lucrători (în special străini), există riscul de a deschide o discuție mai amplă despre standarde minime, protecție socială și vulnerabilități în piața muncii.
Controalele pe salariul minim, subiect sensibil
Discuția despre excepții și derogări are loc pe fondul unor anchete și controale care vizează tocmai nerespectarea salariului minim și a regulilor de angajare. Într-un caz recent, un antreprenor în construcții din Münster este cercetat penal, fiind acuzat că a angajat ilegal muncitori români, a eludat plata taxelor și contribuțiilor sociale și a încălcat legislația privind salariul minim. Autoritățile au estimat un prejudiciu de aproximativ 230.000 de euro, iar ancheta este coordonată de Parchetul din Münster, cu investigații derulate de Zoll. Citiți mai multe: Români exploatați pe șantiere din Germania. Dosar penal pentru muncă la negru și salarii sub minimul legal
Potrivit Biroului Vamal Principal din Münster, anchetatorii susțin că muncitorii nu au fost înregistrați oficial și nu au fost plătiți la nivelul minim legal. În urma perchezițiilor, au fost ridicate bunuri și documente, iar autoritățile au instituit popriri pe conturile suspectului.
În același dosar au fost semnalate și condiții de cazare precare, fiind identificate în subsolul și la parterul imobilului zece locuri de dormit destinate muncitorilor, descrise de autorități ca spații improvizate, uneori reduse la depozite de saltele.
Ce înseamnă concret pentru românii care muncesc legal în 2026
Pentru românii care lucrează legal în Germania, salariul minim în Germania în 2026 rămâne standardul de la care nu ar trebui să se coboare în mod normal. În paralel, inițiativele politice privind derogări pentru sezonieri arată că subiectul este departe de a fi închis, mai ales în agricultură, unde presiunea costurilor este invocată constant.
În acest context, diferența dintre contractele legale, munca declarată și respectarea salariului minim, pe de o parte, și situațiile de muncă la negru sau plată sub pragul legal, pe de altă parte, rămâne un punct critic. Controalele Zoll și anchetele penale arată că autoritățile tratează aceste încălcări ca pe fapte grave, cu consecințe financiare și penale.