Sabotaj Nord Stream, supect arest: Un cetățean ucrainean bănuit că ar fi fost implicat în exploziile din 2022, care au avariat grav gazoductele Nord Stream dintre Rusia și Germania, a fost reținut în Italia. Procurorii germani au confirmat arestarea lui Serhii K., surprins de carabinieri în provincia Rimini, în noaptea de 21 august. Operațiunea a fost coordonată împreună cu Serviciul pentru Cooperare Internațională de Poliție, în baza unui mandat european emis de autoritățile germane.
Sabotajul care a zguduit Europa, suspect arestat
Potrivit anchetei, suspectul ar fi plecat împreună cu complicii săi din portul Rostock, Germania, la bordul unui iaht închiriat cu documente false. Deși nimeni nu și-a asumat oficial responsabilitatea pentru atac, explozia gazoductelor Nord Stream, petrecută în septembrie 2022, a fost catalogată deopotrivă de Rusia și de Occident drept un act de sabotaj.
Acest episod a marcat o escaladare a conflictului ruso-ucrainean, într-un moment în care Europa se confrunta deja cu o criză energetică de proporții. Prețurile la gaz au explodat, iar suspiciunile reciproce dintre marile puteri au adâncit falia geopolitică pe continent.
Citiți și ► Merz după summitul de la Washington: Soldații germani ar putea ajunge în Ucraina
Nord Stream este unul dintre cele mai importante proiecte energetice europene, conceput pentru a transporta anual până la 55 de miliarde de metri cubi de gaz din Rusia spre Germania, prin Marea Baltică. Lansat în 2011 și realizat de gigantul rus Gazprom cu sprijinul unor companii europene, proiectul a stârnit încă de la început controverse majore: pe de o parte, Germania îl considera esențial pentru securitatea sa energetică, pe de altă parte, mai multe țări est-europene și Statele Unite se temeau că va crește dependența energetică a Europei de Moscova. Aceste dispute s-au amplificat odată cu construcția Nord Stream 2, finalizat dar niciodată operaționalizat din cauza invaziei ruse din Ucraina.
Planul, pus la punct de un grup de ofițeri ucraineni
În septembrie 2022, patru explozii submarine au provocat scurgeri masive de gaze pe gazoductele Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică. Tragedia energetică a stârnit un val de anchete internaționale și suspiciuni de sabotaj coordonat.
Conform unei investigații realizate de Wall Street Journal, planul ar fi fost pus la punct în mai 2022 de un grup de ofițeri ucraineni, care vedeau în distrugerea conductelor o modalitate directă de a-l constrânge pe Vladimir Putin „să plătească pentru agresiunea sa”. Inițial, președintele Volodimir Zelenski ar fi fost de acord, însă, după intervenția CIA, ar fi cerut stoparea operațiunii. Totuși, fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Valeri Zalujni, ar fi ignorat ordinul și ar fi continuat pregătirile, potrivit sursei citate.
În august 2024, presa a dezvăluit că Germania emisese un mandat de arestare pe numele scafandrului ucrainean Vladimir Zhuravlev, suspectat de implicare directă în atac. Documentul a fost transmis Poloniei, țara în care acesta locuia, însă autoritățile poloneze nu au răspuns, permițându-i bărbatului să dispară și, cel mai probabil, să revină în Ucraina.
Ancheta germană îl plasează în centrul operațiunii pe Roman Chervinski, colonel ucrainean din Forțele pentru Operațiuni Speciale. Deși acesta a fost arestat în Ucraina pentru abuz în serviciu, în iulie 2024 a fost eliberat pe cauțiune, ceea ce complică și mai mult tabloul acestei afaceri internaționale.