
Rusia testează o rachetă cu propulsie nucleară: Rusia a anunțat cu mândrie un nou pas în cursa globală a înarmării. Președintele Vladimir Putin a confirmat testarea cu succes a rachetei de croazieră Burevestnik, un proiect cu propulsie nucleară și capacitate de transport de focoase nucleare, descrisă de Kremlin drept „invincibilă” și imposibil de interceptat. Testul, efectuat în plin război cu Ucraina și la doar câteva zile după impunerea de noi sancțiuni americane, ridică îngrijorări la nivel internațional.

Rachetă „invincibilă”, cu propulsie nucleară
Potrivit șefului Statului Major General, Valeri Gherasimov, Burevestnik – cunoscută sub codul NATO Skyfall – a zburat 14.000 de kilometri și a rămas în aer aproximativ 15 ore, depășind orice performanță anterioară. Putin a fost informat personal despre test la un centru militar, unde a declarat că racheta este „de neoprit, chiar și pentru sistemele de apărare ale viitorului”, conform BILD.
Burevestnik, aflată în dezvoltare de peste un deceniu, se bazează pe un mic reactor nuclear încorporat în motor, oferindu-i o autonomie aproape nelimitată. Teoretic, poate survola zile întregi, schimbând traiectoria imprevizibil, ceea ce o face aproape imposibil de detectat.
Citiți și ► Închisoare pentru românii din diaspora care nu se prezintă la încorporare în caz de război
Ordinul dat de Putin
Momentul testului nu este întâmplător. Putin trimite un semnal clar către Statele Unite: Rusia nu se lasă intimidată de noile sancțiuni impuse de președintele Donald Trump. „Testele decisive sunt acum finalizate”, a declarat Vladimir Putin, într-un videoclip difuzat de Kremlin, în timpul unei reuniuni cu responsabili militari, ordonând să se înceapă „pregătirea infrastructurii pentru punerea în funcțiune a acestei arme în cadrul forțelor armate” ruse.
„Este o creație unică pe care nimeni altcineva în lume nu o are”, a spus liderul de la Kremlin, potrivit căruia Burevestnik are o „rază de acțiune nelimitată”. Acest pas vine în timp ce războiul din Ucraina intră în a 45-a lună, iar Rusia continuă să înregistreze progrese lente, dar constante, pe front. Analiștii militari consideră că prezentarea publică a testului Burevestnik este și o manevră de imagine menită să arate forța Rusiei într-un moment de presiune economică și militară.
Citiți și: Rusia avertizează Europa: „Nicio iluzie cu privire la planul de pace pentru Ucraina”
Nenumărate eșecuri și un nume sinistru: „Cernobîlul zburător”
Vladimir Putin a lăudat pentru prima dată racheta Burevestnik chiar înaintea alegerilor prezidențiale din 2018. Liderul de la Kremlin a prezentat-o drept o armă „invincibilă”, capabilă să lovească orice colț al planetei și să evite scutul antirachetă american – o declarație care a stârnit îngrijorare la nivel global, potrivit Reuters.
Concepută pentru a avea o rază de acțiune teoretic nelimitată, Burevestnik a fost testată de cel puțin 13 ori, conform rapoartelor serviciilor secrete occidentale. Doar două teste au fost considerate parțial reușite, în timp ce unul s-a transformat într-o tragedie. În 2019, o rachetă s-a prăbușit în Marea Barents, iar în timpul operațiunii de recuperare a explodat, ucigând șapte persoane, printre care și cercetători de la centrul nuclear din Sarov. Explozia a generat un nor radioactiv detectat în Severodvinsk și chiar în țările scandinave.
În ciuda eșecurilor, Moscova nu a renunțat la proiect. Un alt test, efectuat în octombrie 2023, a fost declarat „reușit” de Putin, care a afirmat că dezvoltarea rachetei este „aproape încheiată”. Însă în Occident, criticii o consideră o armă de coșmar. Diplomați și experți în controlul armamentului au avertizat în repetate rânduri că Burevestnik ar putea deveni „cel mai periculos experiment nuclear din istorie”.
Apelativul sinistru de „Cernobîl zburător” nu este întâmplător. În 2020, trimisul special al SUA pentru controlul armamentului, Marshall Billingslea, a avertizat că racheta ar putea provoca dezastre radioactive chiar și în absența unui conflict militar. Arma nu transportă doar o ogivă nucleară, ci și combustibil nuclear activ la bord, riscând să elibereze radiații în timpul zborului sau să contamineze vaste regiuni dacă s-ar prăbuși.
