Un exercițiu militar desfășurat în SUA a simulat un atac al Rusiei care dă fiori românilor. În simularea desfășurată în Statele Unite, anul este 2028, războiul din Ucraina nu s-a încheiat, iar Rusia decide să atace Republica Moldova pentru a provoca o nouă ruptură în Europa. Apoi vine momentul care schimbă radical situația: o dronă rusească lovește un depozit de combustibil din România și ucide civili. România este stat NATO, ceea ce înseamnă că scenariul ajunge direct la una dintre cele mai importante obligații ale Alianței.
Întrebarea pusă participanților a fost simplă și extrem de dificilă: cum ar reacționa Statele Unite?
Scenariul care duce războiul până în România
Exercițiul militar, relatat de jurnalistul David Ignatius în The Washington Post, a reunit membri în funcție ai Congresului SUA, precum și foști oficiali militari, diplomați și reprezentanți ai serviciilor de informații americane. Simularea a fost organizată în colaborare de Brooks Institute al Universității Cornell și Fundația Rockefeller.
Potrivit scenariului, suntem în 2028, războiul din Ucraina continuă într-un impas sângeros, iar Rusia consideră că poate exploata diviziunile europene printr-un atac asupra Republicii Moldova. În timpul acestei escaladări, una dintre drone lovește un depozit de combustibil din România, stat membru NATO, iar civili sunt uciși.
Citiți și: Germania se pregătește de război. Cetățenii sunt antrenați să supraviețuiască fără electricitate sau apă
Reacția SUA, descrisă drept „timidă”
David Ignatius, care a participat la simulare și a primit permisiunea de a relata despre aceasta fără să dezvăluie identitatea participanților, spune că răspunsul american imaginat în cadrul exercițiului a fost unul lent și ezitant. El consideră că rezultatul reprezintă o imagine îngrijorătoare asupra modului în care ar putea fi pusă în practică apărarea colectivă a NATO într-o asemenea situație.
„Răspunsul din această simulare — așa cum mă tem că s-ar întâmpla și în viața reală — a fost o reacție timidă și o afirmație implicită că angajamentul NATO privind securitatea colectivă, prevăzut în articolul 5, este aproape o literă moartă”, scrie Ignatius. În simulare, membrii Congresului au considerat că opinia publică americană nu ar susține o intervenție fermă. „Iar fără conducerea SUA, Europa ar fi dezbinată și dezorganizată”, relatează jurnalistul.
„Cadrul care a asigurat securitatea se prăbușește”
Pentru Ignatius, exercițiul a avut o semnificație mult mai amplă decât simpla analiză a unei ipoteze militare. Jurnalistul îl descrie drept „cea mai clară dovadă pe care am văzut-o până acum că acel cadru care a asigurat securitatea Statelor Unite și a Europei timp de 81 de ani se prăbușește”.
El a lansat și o acuzație politică dură la adresa administrației de la Washington: „Și cel mai grav este că președintele Donald Trump face parte din echipa de demolare.” Afirmația aparține lui Ignatius și reprezintă evaluarea sa asupra politicii americane, nu rezultatul propriu-zis al exercițiului.
Jurnalistul avertizează, de asemenea, asupra extinderii războiului hibrid. „Realitatea sumbră este că războiul Rusiei împotriva Ucrainei se intensifică și se extinde către țările NATO”, afirmă el, susținând că activitățile hibride rusești din Europa trec din ceea ce numește „zona gri” către o fază mult mai periculoasă.
România, deja expusă incidentelor cu drone
Scenariul american este unul ipotetic, însă este construit pe fondul unor incidente reale care au avut loc în apropierea și în interiorul spațiului aerian românesc. România s-a confruntat în 2026 cu mai multe situații în care drone au intrat în spațiul său aerian sau au fost detectate în apropierea frontierei cu Ucraina.
Unul dintre cele mai grave incidente s-a produs în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă a intrat în spațiul aerian al României și a fost urmărită de radare până în zona de sud a municipiului Galați. Aparatul s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe, iar impactul a provocat un incendiu. Două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană de la Fetești, iar piloții au avut autorizare de angajare a țintelor.
Potrivit informațiilor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, drona care a ajuns la Galați a fost urmărită de radare după ce a pătruns în spațiul aerian românesc. MApN a anunțat atunci că piloții F-16 aveau autorizare să angajeze ținte pe durata alertei, însă aparatul nu a fost doborât.
Incidentul a avut loc în contextul atacurilor rusești cu drone asupra unor obiective din Ucraina, în apropierea frontierei cu România. Pentru județele Tulcea, Galați și Brăila au fost emise mesaje RO-Alert. Ulterior, România a continuat să înregistreze incursiuni și incidente cu drone în zona de frontieră, iar în luna iulie au avut loc și acțiuni de doborâre a unor astfel de aparate.
De la simulare la realitatea de la graniță
În august, presiunea asupra apărării aeriene românești a continuat. Pe 13 august, Ministerul Apărării a anunțat că radarele au detectat un grup de cinci ținte aeriene în zona localității Ismail, în apropierea frontierei, iar una dintre drone a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc. Două aeronave F-16 au fost ridicate pentru monitorizarea situației.
Pe 16 august, un avion de vânătoare F-18 aparținând contingentului spaniol dislocat în România a doborât o dronă care încălcase spațiul aerian românesc. Reuters a relatat că acesta a fost al patrulea astfel de incident în 2026, potrivit autorităților române.
Un scenariu care testează articolul 5
Tocmai această realitate face ca exercițiul american să fie urmărit cu atenție. Simularea nu reprezintă o predicție că Rusia va ataca Moldova sau România în 2028 și nu constituie o decizie militară a Statelor Unite. Este un exercițiu de tip „war game”, menit să testeze reacțiile unor decidenți în fața unei escaladări ipotetice.
În centrul scenariului se află însă o problemă concretă: ce se întâmplă dacă un conflict pornit din afara NATO ajunge să provoace victime pe teritoriul unui stat membru? În scenariul analizat de participanții americani, răspunsul Washingtonului a fost unul pe care David Ignatius l-a considerat insuficient.
Ignatius susține că Statele Unite ar trebui să recunoască schimbarea mediului de securitate european și afirmă că activitățile hibride rusești au devenit „mai ambițioase și mai periculoase” în ultimele șase luni, citând o analiză privată transmisă publicației.