
Pare ceva tare greu de înțeles: oamenii trăiesc zi de zi cu resurse limitate, iar prețurile par să le depășească câștigurile. Dar, statisticile arată că puterea de cumpărare a românilor ajunge la 80% din media UE. Cum se explică acest contrast și ce înseamnă pentru viața de zi cu zi? Aflăm detaliile din articol.

Românii au 80% din puterea de cumpărare a UE, dar câștigă cel mai puțin
Vicepreședintele Băncii Mondiale, Antonella Bassani, a subliniat că România a avut „una dintre cele mai impresionante povești de convergență din Europa”. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% la aproape 80% din media europeană în termeni de putere de cumpărare, trecând de la margine către centrul economic european. Totuși, oficialul avertizează că țara se află acum într-un punct decisiv, în care vechiul model de creștere începe să își arate limitele. Presiunile internaționale, încetinirea economiilor europene și provocările demografice fac ca modelul anterior să nu mai genereze aceeași profitabilitate.
Bassani a explicat că transformările tehnologice rapide, de la digitalizare și automatizare la inteligența artificială, redesenează economia globală. Aceste schimbări oferă oportunități pentru productivitate și locuri de muncă mai bine plătite, dar creează și riscul de inactivitate economică dacă investițiile în competențe nu sunt eficiente. România trebuie să intre într-un „nou ciclu de creștere”, bazat pe inovare, cercetare și produse cu valoare adăugată ridicată.
Citeşte şi: Germanii nu mai investesc în România ca înainte. Ce s-a schimbat?
Salarii mici, dar putere de cumpărare surprinzătoare
În realitate, România se situează printre țările cu cele mai mici salarii medii anuale din UE, cu aproximativ 21.108 € brut pe an, depășind doar Slovacia, Ungaria, Grecia și Bulgaria. În același timp, prețurile la bunuri și servicii sunt comparativ ridicate, ceea ce face viața cotidiană mai dificilă pentru mulți români. Această situație generează un contrast puternic între statistici și experiența reală a populației.
Bassani a mai punctat că România dispune deja de resurse esențiale: oameni talentați, ingineri, antreprenori, un sector TIC robust și acces la finanțare europeană. Principala constrângere nu mai este lipsa capitalului sau educației, ci productivitatea, care trebuie susținută prin formare, competențe digitale și management performant. Consolidarea fiscală realizată de România, cu un deficit redus la aproape 6% din PIB în 2026, oferă fundația pentru investiții și reforme structurale care pot stimula economia.
Clasamentul salariilor medii anuale brute în Europa – 2024
Luxemburg – 82.969 €
Danemarca – 71.565 €
Irlanda – 61.051 €
Belgia – 59.632 €
Austria – 58.600 €
Germania – 53.791 €
Finlanda – 49.428 €
Suedia – 46.525 €
Franța – 43.790 €
Zona euro – 43.512 €
Uniunea Europeană – 39.808 €
Slovenia – 35.133 €
Spania – 33.700 €
Italia – 33.523 €
Malta – 33.499 €
Lituania – 29.104 €
Cipru – 27.611 € Estonia – 26.546 €
Portugalia – 24.818 €
Cehia – 23.998 €
Croația – 23.446 €
Letonia – 22.262 €
Polonia – 21.246 €
România – 21.108 €
Slovacia – 20.287 €
Ungaria – 18.461 €
Grecia – 17.954 €
Bulgaria – 15.387 €
În final, Bassani a transmis un mesaj de susținere pentru următoarea etapă de dezvoltare a României: „Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine următoarea fază de creștere a României pentru a-și garanta locul în rândul celor mai avansate economii din lume. În realitate, România se află pe ultimele locuri în topul celor mai mici salarii din UE.„
Potrivit datelor Băncii Mondiale și Eurostat, România rămâne o țară cu oportunități uriașe, dar cu provocări vizibile pentru cetățeni, într-un context european și global aflat în schimbare rapidă.
