Muncitorii migranți contribuie esențial la menținerea unor sectoare-cheie ale economiei europene, însă continuă să apară tot mai multe dovezi că acest efort este adesea răsplătit cu abuzuri salariale și inechitate. Un exemplu grăitor este industria cărnii din Olanda, unde mii de lucrători migranți, inclusiv foarte mulți români, sunt în continuare plătiți sub nivelul legal. Două decizii recente ale instanței olandeze dezvăluie un model de exploatare sistematică practicat de agențiile de muncă temporară.
Decizii clare ale instanței: agențiile trebuie să plătească
Într-un prim caz analizat de Tribunalul Districtual Gelderland, un lucrător migrat a fost angajat începând cu 2016 într-un important abator și procesator de carne de porc. Între 2021 și 2023, acesta a lucrat printr-o anumită agenție de recrutare, care l-a încadrat greșit într-o categorie salarială destinată noilor angajați, deși el lucra acolo deja de trei ani.
Această încadrare eronată l-a privat de aproape 9.000 de euro în salarii restante, aproape 1.000 de euro în ore de concediu neplătite și peste 800 de euro în compensații de vacanță. De asemenea, el trebuie să primească peste 3.000 de euro ca plată pentru ore suplimentare nerecuperate. Instanța a decis că toate aceste sume trebuie achitate integral.
CITIȚI ȘI ► Deficitul forței de muncă crește salariile în Olanda
Cazul al doilea: o practică repetitivă
Un alt muncitor migrat, angajat la aceeași companie din august 2019, a fost supus unui tratament similar. Deși avea o experiență vastă în industria procesării cărnii, inclusiv în acea firmă, a fost încadrat tot ca „nou angajat”, ceea ce i-a afectat toate majorările salariale ulterioare. Pe parcursul a patru ani, i-au fost oferite doar contracte temporare repetate, printr-o altă agenție de muncă temporară.
Instanța a stabilit că acesta trebuie să primească peste 11.000 de euro în salarii restante, plus mai mult de 4.000 de euro în compensații pentru orele suplimentare.
Sindicatul: „Nu sunt greșeli, este un sistem”
Deși firma implicată a declarat că „acolo unde lucrează oameni, se fac și greșeli”, liderul sindical Henry Stroek de la CNV afirmă că situația este departe de a fi accidentală: „Dacă apar greșeli în cinci sau șase componente salariale, nu mai este întâmplător. Este un model sistemic.”
CNV a susținut ambii lucrători în instanță și precizează că în 2024 a gestionat deja 174 de cazuri similare, cele mai multe fiind soluționate amiabil. Stroek subliniază că „agențiile știu foarte bine ce fac” și că aceste practici sunt premeditate.
Românii – printre cei mai vizați
În industria cărnii din Olanda lucrează mii de români, mulți dintre ei fiind aduși prin intermediul unor agenții de recrutare care promit locuri de muncă stabile și bine plătite. În realitate, muncitorii sunt adesea păcăliți, încadrați greșit și privați de drepturile lor salariale și sociale. Subplata, lipsa compensațiilor pentru orele suplimentare și contractele temporare prelungite la nesfârșit sunt printre cele mai frecvente abuzuri.
Se cere interzicerea muncii temporare în industrie
Situația a atras atenția politicienilor olandezi. Inspecția Muncii din Olanda consideră că interzicerea agențiilor de muncă temporară în sectoarele cu abuzuri frecvente, cum este cel al cărnii, ar putea fi o măsură eficientă. Deși nu s-a pronunțat oficial în favoarea acestei interdicții, directoarea Marijke Kaptein a afirmat că ar fi „un instrument util”.
Ministrul Muncii, Eddy van Hijum, analizează deja posibilitatea unei interdicții oficiale în anumite industrii, iar o dezbatere politică pe această temă este programată pentru sfârșitul anului. Reprezentanții industriei opun rezistență, considerând o astfel de măsură „disproporționată”.
CITIȚI ȘI ► Germania: Muncitori români, bătaia de joc a unei agenții olandeze de plasare a forței de muncă
O problemă europeană
Abuzurile asupra lucrătorilor migranți, mai ales în industrii precum carnea, construcțiile sau logistica, nu mai sunt o excepție, ci o problemă europeană gravă. Românii, care formează un segment important al forței de muncă în aceste domenii, sunt printre cei mai vulnerabili.
Fără o reglementare strictă și controale reale, exploatarea va continua, iar munca românilor în Europa va rămâne o poveste despre promisiuni false și drepturi călcate în picioare.