Sărăcia copiilor români a ajuns la cel mai ridicat nivel de când România a aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj european recent, citat de Euronews. După 8 ani ca membru al Uniunii Europene, ţara noastră a ajuns la contraperformanţa ca 51% dintre copiii săi să fie în pericol să trăiască în sărăcie, faţă de 50,5% în 2007.
România a ajuns să surclaseze şi Bulgaria la acest capitol, care prin politicile sale sociale de integrare a copiilor sub 18 ani, a reuşit o scăderea spectaculoasă a acestui risc al sărăciei, de la 61% la 45,2%. În Ungaria, Grecia, Letonia şi Spania aveau, de asemenea, un sfert dintre copii sunt în aceeaşi situaţie, pe când Polonia, a scăzut cu 10 procente în 7 ani, până la aproape 28%.
Ţările scandinave au cel mai bun rezultat în acest domeniu, cu cea mai mică rată europeană a riscului de sărăcie a copiilor, pe când Ungaria, Irlanda, Malta sau Spania au continuat să eşueze anual, potrivit Euronews.
Şi media europeană generală s-a degradat uşor în această perioadă, crescând de la 26,4% la 27,7%. Cifrele au fost făcute publice după ce de curând parlamentarii europeni au adoptat o rezoluţie prin care cereau statelor membre să ia măsuri imediate pentru eliminarea riscului de sărăcie în cazul copiilor.
Negarea sărăciei
Mulţi oficiali români sunt într-o stare de negare în ceea ce priveşte gradul mare de sărăcie din ţară, deşi 40% din populaţie este afectată de acest fenomen, iar 34,1% dintre copii suferă de lipsuri materiale extreme, a declarat de curândraportorul special al Organizaţiei Naţiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă, Philip Alston.
„Răspunsul României la sărăcia cu care se confruntă mulţi dintre cetăţenii săi dă dovadă de aceleaşi patologii. Mulţi oficiali sunt într-o stare de negare în ce priveşte gradul de sărăcie în ţară şi discriminarea celor aflaţi în sărăcie extremă, în special romii”, a arătat raportorul ONU.
Acesta a mai spus că România a făcut progrese majore în ceea ce priveşte corupţia, însă doar în cazurile mari, existând încă probleme cu mica corupţie în ceea ce priveşte accesul la mai multe servicii sociale. Philip Alston a adăugat că în România nu există preocupare pentru eradicarea sărăciei, deşi bani există.
„Dacă România nu îşi rezolvă problema sărăciei, poţi presupune că nu are bani. Dar banii sunt acolo. Faptul că nu se alocă bani pentru eradicarea sărăciei, deşi sunt colectate taxe la stat, reflectă de fapt o decizie politică. (…)Evaziunea fiscală este ridicată şi există un mare grad de corupţie care scad veniturile la buget. Chiar şi atunci când se iau măsuri pentru eradicarea corupţiei, doar o mică parte a banilor sunt confiscaţi. E o parte bună, pentru că aici scapi cu banii dacă eşti corupt”, a arătat raportorul.