Sari la conținut

„Eu nu vreau să stau în lagăr”. Unii refugiaţi ucraineni au făcut cale întoarsă din România

11/03/2022 13:11 - ACTUALIZAT 11/03/2022 13:12

„Eu nu vreau să stau în lagăr”, unii refugiaţi ucraineni au făcut cale întoarsă din România. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, susţine că unii refugiaţi s-au întors în ţara lor după ce au fost conduşi în taberele de refugiaţi amenajate după Punctul de Trecere a Frontierei Siret.

”De exemplu, am văzut printre ei, şi-aicea am înţeles că din Rusia vine această propagandă… Era acea propagandă: <Vedeţi că vă bagă în lagăr>. Şi corturile acelea pe care le-aţi văzut îs călduţe, dar, totuşi, vii de-acasă, şocat, ai un sentiment, mai ales că a fost zăpadă pe ele, n-a fost foarte plăcut. Când ajung în tabără zic: <A, ne-au băgat în lagăr>. Şi au fost cazuri când unii s-au întors în Ucraina. <Eu nu vreau să stau în lagăr>. Am vorbit cu jandarmii, cu poliţiştii de frontieră: <Oameni buni, explicaţi-le mai calm că trebuie să stai câteva ore, pentru că n-ai acte…>

Gheorghe Flutur, care la câteva zile de la începutul războiului din Ucraina şi-a mutat biroul în Vama Siret, a explicat că sunt două fluxuri pentru intrarea refugiaţilor din Ucraina în România: unul pentru cei care au acte, şi unul pentru cei care nu au: ”Acolo, în frontieră, ca să gestionezi 700 de oameni pe oră sunt două fluxuri”, scrie Mediafax.

Citiţi şi: Tot mai mulţi refugiați din Ucraina ajung în Germania. „Va fi cea mai mare criză umanitară de la cel de-al doilea război mondial”

Cum s-a organizat România pentru a primi refugiaţi ucraineni

Referitor la cei cu acte, procedura este următoarea: ”80-85% intră cu acte şi intră pe fluxul normal. Pe fluxul ăsta normal sunt câteva gherete. În afară de acele gherete am multiplicat cu nişte microbuze, care intră în funcţiune când vin mai mulţi. Şi dacă Doamne fereşte vine un val mare, microbuzele intră în România, îi urcăm în autocare şi ducem oamenii să le facem actele în interiorul României, ca să nu mai stea frig. Acolo s-a triplat numărul de ghişee pentru cei care au acte”.

Cei care nu au acte sunt conduşi în taberele pentru refugiaţi, unde sunt amprentaţi şi fotografiaţi: ”Mai există o linie pentru cei care n-au acte. Şi-acolo intră într-o încăpere şi-i preia Poliţia de Frontieră într-o primă evidenţă.

Le dă microbuze, autocare şi-i ducem în taberele din Siret sau din Rădăuţi, unde la facem acte. La început a durat mai mult. L-am sunat pe ministrul Bode: <Trimite-mi mai multe calculatoare pentru amprentări>. Le ia amprentele, le face o fotografie şi le dă un document de identitate valabil în Uniunea Europeană. Dar câteva ore durează. Am înţeles că acum o oră – două durează. Dar a durat şi câte 6-7 ore, pentru că n-aveau atâtea calculatoare, vămile nu erau pregătite. Mi-au trimis din alte judeţe”.