Președintele României, Klaus Iohannis, se află pe lista candidaţilor pentru şefia NATO. Agenţia de presă germană DPA a scris pe Twitter o listă cu posibili candidaţi pentru şefia NATO după ce Jens Stoltenberg îşi va încheia mandatul.
NATO trebuie să-i găsească un succesor lui Jens Stoltenberg, secretar general, al cărui mandat în acest post expiră la sfârșitul lui septembrie. Acesta va prelua funcţia de guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei.
DPA şi Deutsche Welle au reluat cu această ocazie posibilii succesori ai lui Stoltenberg la șefia NATO. Deși nu există un favorit clar, numele preşedintelui Klaus Iohannis se află pe lista posibililor candidați.
Klaus Iohannis, la şefia NATO. Când va fi luată decizia
O decizie din partea celor 30 de state membre ale NATO privind viitorul secretar general este aşteptată la summitul Alianţei din iunie, dacă nu chiar mai devreme. În faza premergătoare a procesului de selecţie, discuţiile şi negocierile confidenţiale între liderii statelor membre, miniştri şi diplomaţi sunt un fapt obişnuit.
Deși nu există la ora actuală un succesor favorit al lui Stoltenberg, potrivit unor surse din cadrul Alianţei, scrie DPA, fostul premier britanic Theresa May, prim-ministrul olandez Mark Rutte, şefa guvernului eston, Kaja Kallas, fostul comisar european pentru politică externă Federica Mogherini şi preşedintele român Klaus Iohannis au fost toţi evocaţi drept posibili candidaţi pentru acest post, potrivit Agerpres. Aceeași informație este reluată și de Deutsche Welle.
De altfel, nu este prima oară când numele lui Iohannis este pus pe o listă a posibililor candidați.
În iulie 2021, Politico.eu scria că unul dintre factorii de decizie este ca țara de origine a unui anumit candidat la funcția de secretar general să îndeplinească obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, indicator simbolic, dar important.
”România este un alt aliat NATO care atinge pragul de 2 la sută, dându-i președintelui Klaus Iohannis potențial o șansă la funcția de secretar general. Deși România ar putea fi privită ca un pic prea agresivă față de Rusia”, scria Politico.eu atunci.
Alții spun că ar fi un semnal important dat Rusiei dacă viitorul șef NATO ar fi ales din Europa de Est, iar acest element ar fi un alt plus pentru Iohannis.
Citiţi şi: AUR strânge semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis: „Oamenii s-au săturat”
Klaus Iohannis, la şefia NATO. Alegeri anticipate
Mandatul lui Jens Stoltenberg în funcţia de secretar general al NATO expiră în septembrie 2022.
Cel de-al doilea mandat de preşedinte al României al lui Klaus Iohannis se încheie în 2024.
În cazul în care Klaus Iohannis ar fi ales pentru funcţia de conducere în cadrul alianţei nord-atlantice şi acesta ar accepta, în România vor avea loc alegeri prezidenţiale anticipate.
Până ce ar fi stabilit un nou preşedinte, interimatul va fi asigurat de preşedintele Senatului, în prezent funcţie deţinută de către liderul PNL, Florin Cîţu.
În prezent, România ocupă poziția de secretar general adjunct al NATO.Mircea Geoană deține această funcție din toamna anului 2019. Mandatul adjunctului nu este unul fix, dar poate depinde și de mandatul secretarului general care este unul de patru ani.
Ultimii doi au avut câte un mandat de câte doi ani, dar în trecut au fost adjuncți cu mandate care au durat și patru-cinci-șase ani.