Populaţia României îmbătrâneşte accelerat şi se află în al 26-lea an de declin demografic. Unul dintre principalele motive pentru care are loc acest fenomen la noi în ţară este plecarea în masă a tinerilor peste hotare. Mai mult, conform unui studiu, în 2030, România va fi în clasamentul celor mai îmbătrânite 15 ţări din lume.
Dacă în anul 1990 la zece salariaţi aveam în jur de patru pensionari, acum raportul este unu la unu, adică un salariat susţine un pensionar.
Revoluţia a însemnat pentru români calea deschisă spre Occident. După anii 1990, tot mai mulţi au început să-şi facă planuri de a pleca din ţară. Iar când România a devenit membră UE, s-au ridicat toate barierele.
„Anul 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, a marcat o creştere substanţială a numărului românilor plecaţi în străinătate – Italia, Spania de exemplu, sau alte ţări. Această cifră s-a stabilizat după anul 2008. În grupa de vârstă 40-50 de ani avem cea mai mare migraţie, practic regimul de atunci a pregătit emigraţia de acum”, spune Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).
În ultimii 25 de ani România a pierdut 2,5 milioane de locuitori şi sunt doar estimările Institutului de Statistică. Numărul real ar putea fi mult mai mare de atât. Numai anul trecut, au plecat din ţară 184.000 de oameni. Exact populaţia unor oraşe precum Brăilă, Arad sau Piteşti.
“Pentru ultimii doi ani, au plecat mai multe femei decât bărbaţi, la nivelul anului 2014 au plecat 56,8% femei şi diferenţa până la 100% bărbaţi. Au plecat persoane cu vârsta între 20-50 de ani, adică persoane aflate în populaţia activă”, a mai declarat Tudorel Andrei. Plecarea unor oameni în plină putere de muncă a avut drept consecinţe în schimbarea raporturilor pe piaţa forţei de muncă. Balaţa angajaţi-pensionari s-a dezechilibrat.
Povară pentru buget
Un român din şapte are, în prezent, peste 65 de ani. Dacă în următorii 15 ani nu se vor naşte mai mulţi copii, vom ajunge ca din cinci români, unul să fie pensionar. Îmbătrânirea populaţiei înseamnă, din punct de vedere economic, mai mulţi pensionari susţinuţi de mai puţine persoane care lucrează. Dar situaţia se complică şi mai tare pentru noi. Întrucât românii activi sunt tot mai tentaţi să plece la lucru în străinătate, pentru salarii mai bune, vor apărea dezechilibre la sistemul de pensii, la sănătate şi mai ales pe piaţa muncii.
În 1990, un salariat susţinea 0,4 pensionari. Raportul s-a inversat începând din 1998, iar acum avem un salariat la mai mult de un pensionar. Specialiştii estimează că acest dezechilibru se va accentua şi mai tare în anii următori.
„Mai mulți pensionari susținuți de mai puțini oameni activi care lucrează și o parte din cei care lucrează pleacă în străinătate. Este o pierdere mare pentru economie, toate taxele care au fost plătite în trecut și din care ei au beneficiat nu mai sunt recuperate, apoi ei nu contribuie în perioada activă cu taxe la buget, nici contribuții sociale, nici pentru pensie, afirmă analistul economic Dragoş Cabat.
Singura contribuţie majoră este că trimit bani în ţară, pentru a-şi întreţine familiile. Românii care s-au angajat peste hotare au trimis acasă mai bine de 40 de miliarde de euro în ultimii 10 ani, arată datele Băncii Naţionale a României, însă este greu de imaginat cum ar fi arătat economia ţării dacă nu plecau specialiştii, doctorii, inginerii.
Potrivit statisticilor, cele mai mari probleme pentru sistemul de pensii vor fi în jurul anului 2035. Atunci se retrag din câmpul muncii „decrețeii” – o generație de aproape două milioane de oameni născuți după interzicerea întreruperilor de sarcină, în 1966. Scenariul este sumbru şi pentru oamenii de afaceri.
“Nu vom mai avea oameni care să producă plus valoare, nu vom mai avea posibilitatea să avem bani și o să ne trezim într-o Europă unde va fi o pensie medie de 1.200 de euro iar România nu va putea să plătească decât 300 de euro pe o pensie medie. Și o să zicem: «Ce facem?». Nu poți să faci nimic, nu poți să-l împuști, că omul a muncit 40 de ani și a plătit la stat datoriile”, a declarat pentru Digi24 omul de afaceri Liviu Rogojinaru. Până atunci, România trebuie să dezvolte sisteme private de pensii şi sănătate suficient de puternice pentru a prelua o parte din povara din sectorul public, pentru a evita colapsul.
Populație îmbătrânită
Populaţia României îmbătrâneşte accelerat, în parte şi fiindcă cei care pleacă au de regulă între 20 şi 30 de ani, dar şi fiindcă România are un spor natural negativ. Datele INS arată că prăpastia dintre vârstnici şi tineri a crescut şi mai mult anul trecut. S-a ajuns ca la 1 ianuarie 2015 numărul bătrânilor să fie cu 300.000 mai mare decât cel al copiilor sub 14 ani. Şi indicele de dependenţă a crescut – avem 41 de copii şi bătrâni la o sută de adulţi, în fond singurii apţi de muncă. Iar tendinţa s-ar putea accentua de la an la an, astfel încât pe termen lung să rezulte o cu totul altă Românie. Un studiu Roland Berger arată că în 2030, România va fi în clasamentul celor mai îmbătrânite 15 ţări din lume.
Femeile din România nasc din ce în ce mai puţini copii. Dacă în anii 90 o femeie năştea în medie doi copii, astăzi cifra s-a înjumătăţit. Unele pun pe primul loc cariera, altele se gândesc bine dacă pot să crească încă un junior.
Dacă trendul descendent se va menţine, peste 50 de ani în ţara noastră ar putea avea puţin peste 14 milioane de locuitori.