România privește din afara ringului o schimbare majoră în Uniunea Europeană, în timp ce Bulgaria a intrat oficial în zona euro la 1 ianuarie 2026. Momentul marchează nu doar un pas istoric pentru vecinii de la sud de Dunăre, ci și o situație incomodă pentru București. Deși sprijinul public pentru moneda unică este relativ ridicat, realitatea economică și politică ține România blocată într-o zonă gri, unde euro rămâne mai degrabă un subiect teoretic decât un obiectiv concret. Deficitele mari, instabilitatea fiscală și lipsa unei direcții politice clare au transformat adoptarea euro într-un dosar amânat pe termen nedefinit.
Deficitul bugetar, piedica majoră care ține România pe loc
După extinderea zonei euro la 21 de state membre, România se numără printre puținele țări care încă nu folosesc moneda comună. Potrivit analiștilor citați de Reuters, drumul spre euro este lung și presărat cu obstacole structurale, iar 2026 nu aduce nicio perspectivă realistă de aderare pentru București.
România se confruntă în prezent cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, o vulnerabilitate care cântărește decisiv în evaluările Bruxelles-ului. Stabilizarea finanțelor publice este o condiție esențială pentru adoptarea monedei euro, însă măsurile necesare sunt nepopulare și greu de susținut politic. Într-un context marcat de inflație ridicată și discuții despre austeritate, tema euro a dispărut aproape complet din dezbaterea publică.
Chiar dacă aproximativ 59% dintre români declară că susțin adoptarea monedei unice, potrivit Eurobarometrului, consensul politic lipsește. Analiștii avertizează că vor fi necesari ani întregi de disciplină fiscală pentru ca România să poată vorbi serios despre intrarea în zona euro.
Ungurii își doresc euro, dar politica spune „nu”
Situația Ungariei este, paradoxal, opusă celei din România. Aici, sprijinul public pentru euro atinge 72%, cel mai ridicat dintre statele UE din afara zonei euro. Cu toate acestea, decizia este blocată la nivel politic. Premierul Viktor Orbán se opune unei integrări mai profunde cu Uniunea Europeană, iar forintul este protejat prin Constituție, ceea ce face adoptarea euro extrem de dificilă din punct de vedere juridic.
Opoziția promite schimbare, iar liderul Péter Magyar afirmă că va relansa procesul dacă va câștiga alegerile. Totuși, Ungaria are și cea mai mare datorie publică raportată la PIB dintre statele UE din afara zonei euro, ceea ce complică suplimentar orice plan de aderare.
Polonia și Cehia, economii puternice, dar sceptice
Polonia, cea mai mare economie din afara zonei euro, a ales să spună ferm „nu” monedei unice. Doar 45% dintre polonezi susțin adoptarea euro, iar guvernul de la Varșovia consideră că propria monedă oferă stabilitate și flexibilitate. Retorica eurosceptică este puternică, iar euro este prezentat ca un risc pentru suveranitatea economică.
În Cehia, sprijinul public este și mai scăzut, în jur de 30%. Autoritățile se tem că adoptarea euro ar însemna asumarea unor obligații financiare suplimentare pentru salvarea statelor mai îndatorate din zona euro. Coroana cehă a devenit, astfel, un simbol al independenței economice.
Citiți și: Toată lumea scapă de aceste bancnote, le depune în bănci sau le schimbă în euro
Nordul Europei ține euro la distanță
Suedia și Danemarca rămân, la rândul lor, în afara monedei unice. În Suedia, euro este un subiect marginal după referendumul din 2003, când majoritatea populației l-a respins. Influența partidelor eurosceptice menține tema în plan secund.
Danemarca beneficiază de o clauză specială de excepție, care îi permite să rămână în afara zonei euro fără presiuni politice majore. Cu un sprijin public de doar 33%, autoritățile de la Copenhaga nu văd motive să renunțe la statutul actual.