Deși românii au cea mai mică putere de cumpărare din UE, România este o țară mai scumpă decât Spania și Ungaria în privința articolelor de îmbrăcăminte, mai scumpă decât Cehia, Polonia și Slovacia în privința electrocasnicelor.
Alimentele sunt mai ieftine în Polonia decât în România, dar sunt mai scumpe, paradoxal, în Bulgaria, potrivit unei statistici Eurostat legate de prețurile din UE, scrie Ziarul Evenimentul.
Tonul prețurilor la nivel continental este dat de locomotiva economică a Uniunii, Germania, în pofida prețurilor ridicate la energie pe care trebuie să le suporte cetățenii săi pentru a susține competitivitatea economiei sale.
Cu un nivel de trai mai scăzut, Italia vine să confirme și să determine în mare măsură nivelul de referință al prețurilor în UE. De reținut pentru noi, aceste țări sunt și principalii parteneri ai României în comerțul exterior.
Până prin 2008, procesul de convergență a prețurilor, măsurat matematic prin niște coeficienți mai complicați la care nu are rost să ne referim, a fost unul real.
Criza a determinat o oarecare temporizare și chiar o revenire spre divergență a acestor prețuri, care ne-a ajutat la creșterea PIB/locuitor la echivalentul a 58% din media UE. Reluarea generalizată a creșterii economice în statele UE a repus procesul de convergență pe calea de până în 2008 iar România nu va face excepție
În același timp, angajatorii români au costuri salariale de câte 204 milioane de euro pentru fiecare zi lucrătoare, de aproape 30 de ori mai mici decât angajatorii germani şi de trei ori sub nivelul masei salariale zilnice a companiilor din Polonia, arată un calcul al ZF pe baza informaţiilor de la Eurostat.
Potrivit ZF.ro, în total, România a avut în 2015 o masă salarială totală de 51,8 miliarde de euro, iar România rămâne în continuare codaşă la capitolul salarii prin comparaţie cu restul statelor Uniunii Europene.
„Este o responsabilitate a noastră, a managerilor din România, de a fi în stare să plătim salarii mai mari. Managerii din România trebuie să fie motivaţi să aibă rezultate bune, pentru ca din aceste rezultate un procent din profit să se întoarcă şi la oamenii care muncesc. Managerii nu mai trebuie să aducă argumentul productivităţii scăzute a angajaţilor români pentru a justifica salariile mici, ci trebuie să se gândească la ce pot face ei efectiv pentru a putea mări salariile şi totodată să menţină businessul sustenabil“, a spus Valentin Păuna, director de resurse umane şi membru în consiliul de administraţie al retailerului Metro Cash& Carry România, care are peste 4.000 de angajaţi.
România, ţara internauţilor cu WC în fundul curţii
Angajații din România și Germania, mai nefericiți decât cei din Costa Rica