Populaţia europeană a crescut cu 1,5 milioane de locuitori anul trecut, datorită afluxului de migranţi, se arată într-un comunicat al Eurostat. Pe de altă parte, România a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi ale populaţiei din blocul comunitar.
Astfel, numărul locuitorilor din Europa era, pe 1 ianuarie 2017, de 511,8 milioane de locuitori.
Pe parcursul anului trecut s-a înregistrat un număr aproximativ egal de naşteri şi decese, astfel că variaţia demografică a fost neutră.
Cu 82,8 milioane de locuitori (16,2%), Germania este statul UE cu cea mai mare populaţie. Pe a doua poziţie se află Franţa (67 milioane, 13,1%), urmată de Marea Britanie (65,8 milioane, 12,9%), Italia (60,6 milioane, 11,8%), Spania (46,5 milioane, 9,1%) şi Polonia (38 de milioane, 7,4%) .
Cu 19,6 milioane de locuitori (3,8% din populaţia UE), România se află pe locul şapte în UE.
Biroul de statistică al UE a precizat că populaţia a crescut în 18 state şi a scăzut în alte 10. Potrivit estimărilor, populaţia României a scăzut cu 6,2 la mia de locuitori anul trecut, ceea ce clasează ţara noastră pe unul dintre ultimele locuri din UE. Numai Bulgaria, Croaţia, Letonia şi Lituania au înregistrat scăderi mai mari.
În plus, climatul socio-economic şi scăderea dramatică a natalităţii vor face ca până în 2060, numărul românilor să se apropie de 15 milioane. „Nu avem bone acreditate, se lucrează la negru, locuri în grădiniţe nu se găsesc, creşele lipsesc cu desăvârşire. Toate aceste lucruri influenţează decizia unei familii de a face sau nu mai mult de un copil. În ultimii ani românii au ales să se limiteze doar la unul, pentru a-i putea oferi acestuia tot ce are nevoie. Asta în condiţiile în care, în mod tradiţional, românii faceau doi-trei copii. În comunităţile defavorizate, femeile fac în continuare mulţi copii, deşi nu au posibilitatea să le ofere o educaţie corespunzătoare. Apoi, există acest tren de plecare. E interesant faptul că cei care migrază preferă să facă doi sau trei copii odată stabiliţi în străinătate”, a declarat Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame.
Ţara în care nu se mai nasc copii
Numărul copiilor nou născuţi scade anual în mod constant, în 2016 înregistrându-se cel mai dramatic şi scăzut număr de naşteri din 1989 încoace, mai exact 189.783. Faţă de 1990, numărul naşterilor a scăzut cu peste 125.000, iar ipotetic vorbind, printr-o reducere la absurd, dacă acest ritm se va păstra, în 75 de ani România ar putea fi ţara fără copii. Scenariul nu este total nerealist, de vreme ce în ţara noastră există tot mai multe localităţi în care plânsetul unui bebeluş nu s-a auzit de ani de zile, chiar de zeci de ani. Este cazul unei comune din Arad, de exemplu, în care în ultimii 40 de ani s-a născut un singur copil.
În această primăvară, o familie de tineri care s-a mutat în sat s-a mutat în sat a adus pe lume primul copil cu domiciliu în Budeşti din ultimii 40 de ani.
„Copiii în satul Budeşti nu s-au născut, din datele pe care le deţinem, din anii 1977-1978. Cauza ar fi plecarea tinerilor la oraş sau în satele de câmpie din zona oraşelor. Urmările sunt destul de grave: în primul rând scăderea populaţiei, în al doilea rând s-au desfiinţat şcoala şi grădiniţa din satul Budeşti. De la un an la altul devenim o comună cu o medie de vârstă tot mai înainată şi în ritmul ăsta în câţiva ani buni o să ajungem sub 1.000 de locuitori”, a declarat primarul comunei Pleşcuta, Marius Viorel Groza.
Locuitorii satului sunt exlusiv persoane în vârstă. Situaţia din Arad nu este însă una izolată. Mai mulţi primari de comune din ţară se plâng de scăderea natalităţii şi cer autorităţilor luarea unor măsuri care să stopeze acest fenomen, în condiţiile în care numărul de nou născuţi s-a redus de trei – patru ori după 1989 în anumite localităţi.