Americanii cer acces la baza Kogălniceanu pentru loviturile din Iran – CSAT se reunește miercuri la ora 9:30 la Palatul Cotroceni, într-o ședință convocată de președintele Nicușor Dan care ar putea fi una dintre cele mai grele din istoria recentă a instituției. Pe ordinea de zi figurează oficial mai multe puncte — situația din Orientul Mijlociu, impactul conflictului asupra pieței petroliere din România și analiza dislocării temporare a unor capabilități militare pe teritoriul țării. Dar în spatele acestui limbaj diplomatic se află o realitate mult mai concretă și mai spinoasă: Statele Unite sunt interesate să trimită avioane la baza de la Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții militare în Orientul Mijlociu, potrivit mai multor surse. Discuțiile sunt deocamdată în stadiu incipient și au caracter informal, însă simplul fapt că subiectul a ajuns pe agenda CSAT spune tot.
Americanii cer acces la baza Kogălniceanu pentru loviturile din Iran
România se află în fața unei decizii care vine cu riscuri.Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu spune că dacă avioanele americane ar executa misiuni de luptă împotriva Iranului plecând de pe teritoriul României, statul român ar putea fi considerat cobeligerant, cu tot ceea ce implică asta din punct de vedere al dreptului internațional și al expunerii la represalii. Iar Teheranul nu a lăsat loc de interpretare — ministrul adjunct de Externe iranian, Majid Takht-Ravanchi, a avertizat explicit că orice stat care se alătură agresiunii împotriva Iranului „va deveni, fără îndoială, o țintă legitimă pentru represaliile Iranului”.
Citiți și: România în război, cererea SUA a fost acceptată de către CSAT. Vin americanii!
Ce înseamnă, concret, Kogălniceanu în acest context
Există o diferență esențială pe care Mateiu o subliniază și care va trebui să stea în centrul deliberărilor de la Cotroceni: România ar putea găzdui fie avioane de sprijin logistic — de exemplu pentru realimentare în zbor —, fie aeronave care execută misiuni de luptă direct de pe teritoriul țării, a spus comandorul pentru digi24. Cele două scenarii nu sunt echivalente nici juridic, nici militar, nici politic. În prezent, bombardierele americane B-1 care lovesc ținte în Iran operează din Marea Britanie, de la baza Fairford. O eventuală mutare a operațiunilor spre România ar schimba fundamental statutul țării față de conflict. Mateiu avertizează că Iranul dispune, la limită, de rachete capabile să atingă sud-estul Europei — și că nu e întâmplător că scutul antirachetă de la Deveselu a fost construit tocmai pentru a intercepta astfel de proiectile. La acestea se adaugă riscul activării unor celule teroriste, o variantă pe care comandorul nu o exclude.
Citiți și: Trump îl sună pe Putin și anunță că războiul cu Iranul e „aproape terminat”: nimeni nu știe ce urmează
Fostul președinte Traian Băsescu a intrat și el în dezbatere cu un mesaj fără echivoc: România trebuie să acorde americanilor acces la Kogălniceanu în baza Acordului semnat la București pe 6 decembrie 2005, pentru că „aliatul nostru, America, are nevoie” — dar președintele Dan ar trebui să îl facă pe „afaceristul” Donald Trump să înțeleagă că acest acces costă. Băsescu nu uită să amintească că în 2025, Trump își retrăsese demonstrativ o mare parte din militarii staționați la Kogălniceanu, iar la München, prin vocea vicepreședintelui Vance, „a umilit pur și simplu România„. Acum, același Trump caută aliați și privește spre aceeași bază pe care o golise cu câteva luni în urmă.
Decizia care urmează să fie luată la Cotroceni nu este una tehnică și nici măcar strict militară — este o decizie politică de cea mai înaltă miză, care va spune ceva fundamental despre locul pe care România și-l asumă în această perioadă de reașezare a lumii. Și, poate mai important decât orice, despre ce primește în schimb.