Nu au mai văzut niciun ban de săptămâni întregi. Muncitorii români din Germania, țepuiți din nou. Singura lor speranță stă în mâinile unei tinere care, potrivit unui reportaj efectuat de NDR, ajută muncitorii est-europeni să iasă din plasa sclaviei moderne.
Reportajul, comentat pe scurt de platforma ln-online.de, a atras atenția asupra situației precare în care se află mii și mii de astfel de români.
Nu este un fenomen nou, însă începe să fie tot mai discutat în presă și pe scena politică germană. Familiile victimelor sclaviei moderne, rămase acasă, în țările de origine, depind de venitul pe care îl obțin aceștia în Germania. La rândul lor, înțelegând asta, muncitorii exploatați renunță la orice formă de demnitate sau bunăstare și suportă condițiile care le sunt date, de dragul familiei.
Rămân zile întregi fără bani de mâncare. Românii, care muncesc la o fermă de păsări, dorm pe saltele într-o încăpere cu pereții plini de mucegai. Lucrau până la 17 ore pe zi, șase zile pe săptămână, pentru un salariu care nu putea depăși suma de 1.100 euro.
„E un venit de aur, comparativ cu cât ar câștiga în România”, încearcă să se scuze angajatorul lor.
În reportaj se urmărește activitatea româncei Daniela Reim, care, prin intermediul proiectului „Arbeit und Leben“, se luptă pentru dreptul muncitorilor est-europeni care lucrează pe salarii de foame în landul Saxonia Inferioară.
Pe biroul româncei așteaptă 950 de dosare, fiecare dintre ele reprezentând câte o situație de criză.
Întrebați de ce suportă astfel de condiții inimaginabile de trai și muncă, românii răspund simplu: „Pentru copiii mei, ca să aibă o viață mai bună. Pentru că a mea s-a terminat”.
Daniela Reim a sosit la locul cu pricina pregătită cu suma de 100 de euro, donată de biserică, bani cu care a cumpărat alimente pentru românii ținuți în foame.
Un lucru e sigur: cine lucrează peste o sută de ore iar după ce își plătește chiria și transportul, nu mai rămâne cu 100 de euro pentru mâncare, acela nu a ales să își părăsească țara din iubire față de conceptul european, ci din necesitate.