Mihai Rusu a ajuns în Germania în 1977. Tenismen de valoare la Steaua București, a reușit să își continue cariera sportivă, devenind apoi antrenor federal al Germaniei. În 1983 a intrat ca redactor sportiv la Radio Europa Liberă. A fost mereu atent la ce se întâmplă în România și s-a implicat în politică, alături de ”dreapta”. În 2010 a înființat la München prima asociaţie politică românească în Occident sub titlul „Amiciţia PDL-München”. Acum s-a înscris la selecția pentru candidații din diaspora organizată de PMP.
Mihai Rusu, de ce vrei să candidezi pentru un post de parlamentar de diaspora şi de ce alături de PMP?
«Cred că a sosit timpul ca cineva din afara României să reprezinte diaspora în Parlament prin identificarea civică, dar şi aceea de mentalitate; faptul că am ales PMP se datorează iniţiativei dlui Eugen Tomac de a apela la oamenii noştri din afara României în vederea câştigării unui nou electorat.»
Inevitabil, PMP este identificat cu Traian Băsescu, personalitatea fostului președinte pune în umbră orice altă caracteristică a acestei grupări. Ești un soldat în armata lui Traian Băsescu?
«Mai întâi sunt un cetăţean liber cu convingeri proprii după 39 de ani de viaţă în Germania; nu sunt soldat şi nici nu am răspuns vreodată la comenzi astfel încât personalitatea preşedintelui Traian Băsescu defineşte PMP ca o entitate non-conformistă pe o scenă politică românească dominată de yesmani cu interese „mici”.»
PMP se definește partid ”de dreapta”. Este importantă ideologia, stânga sau dreapta sau noile curente, în rezolvarea problemelor românilor din diaspora?
«Filozofia creştin-democrată considerată a fi de „dreaptă” a fost imediat preluată de românii noştri din afară, întrucât ea promovează drepturile omului, piaţa liberă cu mişcarea şi protecţia de capital, exact ceea ce nu au avut ei în România; această filozofie trebuie promovată în diaspora pentru a fi exportată în România, unde mulţi sunt încă spălaţi pe creier cu „dreptatea socială” a PSD-ului.»
În cazul în care nu vei fi ajunge parlamentar, vei abandona viața politică?
«Dacă nu voi ajunge în Parlament pe poziţia unui senator, atunci rămân în continuare foarte angajat politic, atât personal, cât şi jurnalistic. M-am convins de necesitatea unor ştiri şi comentarii politice echilibrate faţă de tendinţa de dezinformare.»
Ai lucrat mulți ani la Europa Liberă, postul care menținea vie amintirea libertății în sufletul românilor. Comparativ cu anii dinainte de 1989, este mai bine în România acum?
«Activitatea mea de redactor la Radio Europa Liberă München mi-a rotunjit conştiinţa politică prin responsabilitatea pe care am avut-o faţă de ascultători; totdeauna am fost un fan al dreptăţii şi libertăţii pe care am definit-o ca un motto al programelor mele; sigur că azi este mai bine în România decât înainte de 1989, având tocmai aceste dimensiuni politice, civice şi sociale. Partea economică a pierdut cadenţa datorită monopolului post-comunist deţinut de oamenii fideli vechiului sistem transformat într-un partid al „dreptăţii sociale” cu Porsche, Mercedes Benz, Bentley şi vile la Monaco.»
Cum ai ajuns aici, de unde provii din România, ce făceai înainte de a pleca și ce parcurs ai avut în Germania?
«M-am născut a doua oară în viaţa asta în Germania la 3 iunie 1977. Am venit ca jucător de tenis la Steaua București, după o participare la Cupa campionilor Europeni la Bruxelles şi am ales Münchenul ca loc al liberaţii depline; am cerut azil politic la nemţi/americani (pt ca RFG era ocupată) pe care l-am primit în 1979 , ceea ce a permis reîntregirea familiei mele.
Ca jucător profesionist de tenis mi-am continuat activitatea competiţională în paralel cu antrenoratul particular. Marea satisfacţie am trăit-o în 1981 când am devenit antrenor federal al Germaniei, după care în 1983 am intrat la Radio Europa Liberă (REL) ca redactor sportiv până în 1995. Aici am cunoscut marea satisfacţie profesională şi umană realizată prin contribuţia (in)directă a REL în cadrul evenimentelor din decembrie 1989.
Premieră la München: Cupa României la tenis, „Finalul nu putea fi decât sută la sută românesc”
La terminarea misiunii profesionale, am fost premiat de către preşedintele SUA Bill Clinton cu o diplomă de luptător pentru libertate şi democraţie în Europa de Est şi de Sud-Est. Perioadele următoare ale vieţii mele le-am trăit ca jurnalist independent şi manager al unui centru propriu de tenis din München până în 2010, când am creat în capitala Bavariei prima asociaţie politică românească în Occident sub titlul „Amiciţia PDL-München”. Scopul ei: promovarea crestin-democratiei în PDL-ul românesc scindat în 2011-12.
Din fracţiunile respective a apărut Mişcarea Populară ca Fundaţie pe care noi cei din Bavaria, am susţinut-o şi ca PMP, astfel încât reculul s-a materializat prin propunerea de reprezentare la alegerile parlamentare 2016. »
Pentru românii din Germania nu ar fi mai utilă o apropiere de politica germană?
«Apropierea de politica germană este posibilă pentru românii care au devenit cetăţeni germani şi au renunţat la aceea română; pentru cei cu două cetăţenii sau cu aceea autohtonă, preocuparea principală este situaţia din ţară. Fenomen general la orice întâlnire! »
Chestiunea imigranților a devenit capitală în Europa. Ce părere ai despre gestiunea refugiaților în Germania? Cum sunt afectați românii din Germania de această masă de noi sosiți?
«Românii nu sunt afectaţi de cei peste un milion de refugiaţi din Germania; românii noştri au în general meserii căutate şi sunt destul de rapid integraţi în societatea germană. Cei care nu vor sau nu pot, au bineînţeles alte probleme. »
Principala destinație a emigrației românilor a devenit în ultimii ani Germania, numai anul trecut au sosit peste 200.000 de români. De ce crezi că românii continuă să emigreze în masă?
«Românii vin în Germania pentru simplul motiv că s-au săturat de dezordine, necivilizatie şi corupţie; vin aici în cel mai modern stat social din Europa cu stabilitate politică şi economică mare care le asigură o perspectivă şi viaţa mai bună decât oriunde pe glob. »
Vizita lui Klaus Iohannis la Berlin, o reparare a comunicării germano-române
În 2014 a fost ales președintele cu procente uimitoare în diaspora. Ce caracterizare ai face primei parți a epocii Iohannis?
«Marea noastră majoritate românească din Germania (peste 97%) l-a ales pe Klaus Iohannis ca preşedinte al României; aşteptările au fost mari, dar el a reuşit să creeze pentru România o nouă imagine europeană de încredere pentru investitorii germani şi nu numai.
În Germania se bucură de apreciere şi respect, la fel după cum România este dată ca exemplu pozitiv în politică cu minorităţi naţionale sau în evoluţia statului de drept în comparaţie cu alte state foste comuniste.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost dealtfel decorat acum câteva zile la Kiel cu premiul special al Fundaţiei Hermann Ehlers pentru merite deosebite în lupta contra corupţiei şi dezvoltarea statului de drept cu independenţa justiţiei.»
Sorin Cehan
Erich Mocanu, candidat independent din Germania: «Ne-am săturat de minciuni, egoism și hoție»
Cristian Dragnea, candidat independent din Berlin: «Aş tăia drastic finanţarea politicienilor de la buget»