A cântat aproape în toate orașele din Germania, fiind unul dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică de petrecere din comunitatea românească. «Cred că muzica este prin ea însăşi o vindecare. Este o explozivă expresie a umanităţii. Este ceva care ne atinge pe toţi. Indiferent de cultură, toată lumea iubeşte muzica.» Sunt cuvintele lui Liviu Ursu, 30 de ani, născut la Sibiu, de patru ani în Germania, stabilit la Stuttgart. Recent a trecut printr-o perioadă dificilă, abandonând muzica, dar cu ajutorul celor dragi, a revenit. În principal cântă la evenimente și petreceri, dar a fost invitat și la spectacole din comunitatea românească, așa cum a fost Festivalul portului popular din Augsburg, din luna mai. Melodiile sale sunt difuzate pe posturile TV specifice, iar când Favorit TV a făcut o emisiune în Germania, a fost invitat special: cel mai îndrăgit solist din Germania.
Liviu Ursu, când ai ajuns în Germania și ce te-a determinat să părăsești România?
«În Germania am ajuns în anul 2013, inițial în vizită la un vechi prieten, pentru ca în cele din urmă să iau decizia de a rămâne, fiind într-un moment al vieții când simțeam nevoia de o schimbare.»
Ești un interpret cunoscut de muzică de petrecere și populară în Germania, care este istoria succesului tău?
«Încă din copilărie am fost atras de dans și cântec. Am participat la diverse concursuri de karaoke, la care am ieșit de fiecare dată pe primul loc, interpretând la vremea respectivă muzică ușoară internațională, reușite care au accentuat dorința tot mai pregnantă de a cânta.
Am început la vârsta de 15 ani, cântând pe la diverse localuri, petreceri și cumetrii din orașul meu.
Deși nu am frecventat o școală de canto, mi-am urmat visul, impulsionat de dragostea pentru muzică, simțind că ea este refugiul meu.»
Unde ai cântat în Germania? Care au fost reacțiile publicului?
«Am debutat în Noiembrie 2013, la Disco Extase din Esslingen, alături de interpreta Rodica Olariu. Au urmat apoi cântări atât în toate orașele din regiunile Baden – Württemberg și Bayern cât și în Dortmund, Wolfsburg, Hamburg, Salzburg și Innsbruk în Austria, și Basel în Elveția.
În ceea ce privește reacția publicului, e firesc că nu putem fi pe placul tuturor, nu putem mulțumi pe toată lumea, pentru că gusturile publicului sunt diverse, dar judecând după numărul de persoane prezente la prestațiile mele și nu în ultimul rând după reacții, pot spune cu certitudine că marea majoritate s-au declarat mulțumiți, dovada vie fiind faptul că am fost solicitat în mod repetat să cânt în aceleași locații.»
Interpretezi muzică populară, de petrecere, dar și manele. Care este genul care îți place mai mult, ce vrea publicul mai mult și cine sunt idolii tăi în muzică românească?
«Abordez toate genurile muzicale enumerate de dumneavoastră, dat fiind faptul că îmi plac toate în egală măsură.
În privința publicului tot ce pot spune este că preferințele diferă în funcție de vârstă, dar pot susține cu tărie că muzica populară e îndrăgită de toate vârstele și toate categoriile sociale.
Din punctul meu de vedere, să ai un idol înseamnă să admiri pe cineva, să îi apreciezi viața dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să mă ambiționez să îi devin o clonă, să îi copiez gesturile sau modul de gândire. Totuși, dacă ar fii să aleg o picătură mai specială dintr-o mare de personalități aș numii: Aurel Tamaş, Nicu Paleru, Adrian Minune.»
Te-ai retras o vreme din viața muzicală, ce ne poți spune despre această perioadă și cum ai revenit?
«Adevărat, am ajuns să iau această decizie de a mă retrage definitiv din lumea muzicii, decizie survenită în urma unei perioade sumbre din viața mea.
Uneori drumul vieții noastre poate lua o nouă turnură atunci când întrebările pe care începem să ni le punem sunt diferite. Ani de zile trăim viața pe forward, punând semnul egal între viață și muncă, confundând simple cunoștințe cu prieteni, fiind convinși că nu există o altă cale.
Ajungând în acest moment critic am început evaluarea propriei vieți, căutând răspunsul la întrebările: „Sunt fericit?”, „Cum aș vrea să fiu?”, „Ce aș vrea să fac?”. Din acel moment nimic nu mai părea la fel.
În toată această perioadă de pauză mi-am pus aceste întrebări neîncetat, mi-am redefinit propriile valori, scopuri, obiective.
Persoana care m-a susținut și m-a încurajat în toată această perioadă a fost iubita mea „Laura”, căreia vreau să îi mulțumesc pe această cale. A fost cea care m-a ajutat să devin o persoană mai bună, mi-a fost alături în cele mai grele momente și a fost singurul om care a crezut cu tărie în mine mai mult decât am crezut eu însumi. La ea am găsit cel mai eficient remediu al durerilor și problemelor mele.
E imposibil să comprim întreaga poveste a celei mai dragi ființe, deoarece sunt prea puține cuvinte care să exprime cât înseamnă ea pentru mine.
Motorașul care mă pornea zi de zi erau mesajele de susținere și de încurajare ale oamenilor cărora le mulțumesc că au fost alături de mine și m-au susținut.
Am învățat că indiferent de ce obstacol întâmpini în viață niciodată nu trebuie să ne pierdem încrederea în Dumnezeu, în noi înșine și nu în ultimul rând în oamenii care ne iubesc sincer și dezinteresat.
Viața ne pune de multe ori la încercare, dar trebuie să o privim ținând fruntea sus, astfel în cele din urmă vom învinge.
Lucrul important în viață nu este până la urmă victoria, ci luptă, nu trebuie să învingi, ci doar să lupți bine.»
Care au fost problemele cu care te-ai confruntat în viața de zi cu zi în Germania?
«După standardele noastre, noi românii percepem viața germanilor ca pe una plictisitoare și previzibilă. Dar, în afară de acest prim cadru mai sunt și alte aspecte destul de importante: pacea și disciplina, abilitatea de a vedea în lucruri obișnuite plăcerea și bucuria și ca consecință, încrederea în ziua de mâine.
Eu fiind o fire foarte deschisă și fără rețineri, omul căruia îi place să fie prieten cu toată lumea, iar datorită faptului că eram familiarizat cu limba, a fost un mare avantaj, putând astfel să spun că mi-a fost relativ ușor să mă adaptez, să mă integrez fără a întâmpina greutăți majore.»
Te mai interesează ce se întâmplă în România? Te mai întorci?
«Răspunsul este cu siguranță „DA”, mă interesează chiar dacă sunt la mii de km depărtare de atâția ani, pot spune cu mare ușurință că pt mine „ACASĂ” înseamnă România, deșii e foarte posibil să nu mă mai întorc definitiv acolo, ci doar în concediu așa cum fac marea majoritate a românilor din Diaspora care se întorc doar pt a-și îmbrățișa rudele rămase în țară, să joace la nunta cuiva drag sau apropiat, să-și rezolve problemele administrative ori să-și revadă locurile de care le-a fost atât de dor, dar care de fiecare dată când trec granița României trăiesc o senzație de deja-vu.
Mai nimic nu s-a schimbat în bine și pleacă mai mereu cu un gust amar care le aduce aminte de ce au ales să-și facă viața printre străini.
Mă interesează ce se întâmplă în România pentru că cei dragi ai mei sunt o parte în morminte și mă așteaptă răbdători să le aduc lumină printr-o rugăciune şi o lumânare așezată cu iubire veșnică la căpătâiul lor. Cei vii ai mei îmi dăruiesc iubire necondiționată, protectoare și fără limite, pe care o simt în ventriculele inimii, aproape fizic…»
Pentru cei care vor să te asculte, unde vei cânta în perioada următoare?
«Pentru cei care mă îndrăgesc și vor să participe la cântările mele, îi invit să îmi fie alături în data de 4 noiembrie 2017, începând cu orele 22:00 la Club Ying Yang din orașul Freiburg. De asemenea referitor la evenimentele ce vor urma, cei interesați îmi pot accesa pagina de Facebook Liviu Ursu.»
Sorin Cehan
DJ la Frankfurt, cu gândul la România: «Şi ultima piatră îmi e dragă în ţara mea»