Sari la conținut

Îngrijitoarele din România se tem că-și vor pierde locurile de muncă din Germania după decizia privind salariul minim

08/07/2021 16:13 - ACTUALIZAT 23/11/2023 11:10

Tribunalul Muncii din Germania a decis recent că îngrijitoarele străine au dreptul la un salariu minim. Dar nu toate femeile din Europa de Est sunt încântate de această decizie. Unele se tem că în curând nu vor mai avea un loc de muncă, pentru că familiile nu își vor mai permite să le plătească.

Marinela este româncă. Și asistentă medicală cu calificări suplimentare. Lucrează în Germania ca menajeră de șase ani. Nu fiecare sarcină de muncă este frumoasă, spune ea. Unele sunt mai dure decât altele. Uneori nopțile sunt scurte, iar zilele sunt lungi.

Dar toate sarcinile au un lucru în comun: „În România, nu aș câștiga niciodată atât de mult cu munca mea”, spune femeia de 53 de ani. Mulți dintre colegii ei gândesc la fel. „Datorită muncii în Germania, le poți oferi copiilor o educație bună.”

După sentința Tribunalului german al Muncii, îngrijitoarele străine trebuie să primească salarii mult mai mari

Marinela lucrează trei luni în Bavaria, apoi merge în România timp de trei luni și trăiește acolo din ceea ce a câștigat. Este fericită cu această viață, spune ea. Își iubește munca, chiar și în zilele aglomerate.

Dar nu toți lucrătorii la domiciliu din Europa de Est sunt la fel de mulțumiți. O bulgară care, conform propriilor declarații, îngrijise un bătrân în vârstă de 90 de ani non-stop, s-a dus Tribunalul Federal al Muncii să-și revendice drepturile. Și a câștigat. Judecătorii au decis că avea dreptul la un salariu minim – și pentru perioadele de gardă. O decizie fundamentală, cu consecințe grave.

Când a aflat Marinela acest lucru, s-a speriat. „Este nebună?”, s-a gândit la început. Deoarece îngrijirea 24 de ore cu plata unui salariu minim este greu accesibilă pentru orice familie.

Românca se teme că singura modalitate prin care multe familii își pot permite îngrijirea la domiciliu ar fi angajarea de lucrători din Europa de Est la negru. Și pentru acești lucrători, condițiile de muncă sunt mult mai proaste decât pentru lucrătorii care, la fel ca Marinela, sunt plasați de agenții.

Zilele ei de lucru sunt adesea mai lungi de opt ore, relatează ea. Dar ea poate decide singură dacă condițiile sunt de așa natură încât să preia respectiva muncă. Dacă există probleme cu o familie, ea poate apela la șefa ei, agenția apoi îi aranjează o nouă muncă și se ocupă de toate.

Marinela a fost de asemenea mulțumită de câștigurile sale de până acum, spune ea. „Este mult mai mult decât aș putea câștiga în România”. Ea nu mai vrea să lucreze acolo. „Condițiile sunt mult mai dure, pentru foarte puțini bani.”

La fel ca mulți dintre colegii ei, se teme că va trebui să aleagă în curând între munca nedeclarată sau munca în România dacă agenția ei nu mai are locuri de muncă pentru ea. „Dar există și alte voci”, spune ea. „Unii au fost bucuroși să afle verdictul.” Marinela crede că nu au luat în considerare consecințele.

Marinela este mediată de Agenția Vis-à-Vis din Augsburg. Jan Roth, care conduce compania împreună cu mama sa, relatează că contractele de muncă au fost ajustate acum câteva luni. „De la verdictul în primă instanță.”

Programul de lucru al lucrătorilor este limitat la maximum 44 de ore pe săptămână. „În realitate, desigur, este adesea mai mare, dar femeile decid singure care sunt condițiile potrivite pentru ele. Și programul de lucru și gama de servicii sunt discutate în mod explicit cu clienții”.

Sentință șoc în Germania: Îngrijitoarele non-stop trebuie plătite 24 de ore pe zi cu salariul minim, 6800 euro pe lună

„Chiar dacă agenția nu va schimba tarifele pentru moment (hotărârea stabilește tendința, dar nu există încă o modificare a legii), familiile vor trebui să facă față unor costuri mai mari, explică Roth. Pentru că trebuie să fie angajați mai mulți asistenți domestici pentru a menține programul de lucru. „Probabil nimeni nu-și poate permite asta”, spune Roth.

Austria lucrează independent de 14 ani pentru a sprijini femeile din Europa de Est. Nu ai dreptul la ore suplimentare, dar ești asigurat și înregistrat, există subvenții de la stat, explică Roth, care este, de asemenea, în consiliul de administrație al Asociației federale pentru îngrijirea la domiciliu (VHBP).

„În Germania, politicienii au închis ochii până acum asupra problemei”, spune el. Hotărârea privind salariul minim crește acum presiunea de a schimba ceva în sistemul de îngrijire, precizează Merkur.