Sari la conținut

ICR Berlin vă invită la „Zilele Filmului Românesc la Leipzig: LEAVING (TO) ROMANIA”

26/02/2018 16:07 - ACTUALIZAT 24/11/2021 13:00

„Zilele Filmului Românesc la Leipzig: LEAVING (TO) ROMANIA” este un proiect cultural organizat de Institutul Cultural Român din Berlin împreună cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în avanpremiera Târgului Internaţional de Carte de Leipzig, unde România este ţară invitată de onoare.
– icr.ro / & www.zoom-in-romania.ro.

Sub motto-ul „Leaving (to) Romania”, în perioada 26 februarie-13 martie, Institutul Cultural Român din Berlin, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, va prezenta la Cinematograful UT Connewitz din Leipzig peste 10 proiecte cinematografice româneşti atât lungmetraje, cât şi documentare şi scurtmetraje, într-o selecţie realizată de criticul de film Mihai Fulger.

Evenimentul, cu acces gratuit, este un proiect-avanpremieră la ediţia din acest an a Tîrgului Internaţional de Carte de la Leipzig, unde România este ţară invitată de onoare.

„După perioada comunistă, în care ţara se putea părăsi fie cu acordul partidului unic (şi, deseori, în beneficiul acestuia), fie riscându-ţi viaţa, România a ajuns fruntaşă la capitolul emigraţie către Occidentul tuturor posibilităţilor. Nu e de mirare, aşadar, că mulţi realizatori de filme de ficţiune şi, mai ales, documentare au abordat subiecte legate de migrare. Mai recent, a apărut un fenomen cu sens invers, reflectat şi în cinema: întoarcerea în ţară a românilor din diaspora şi chiar sosirea în România a unor occidentali aflaţi în căutarea unor locuri de muncă. Aşadar, tema pe care am ales-o pentru programul de film românesc de la Leipzig, „Leaving (to) Romania”, s-a dovedit foarte ofertantă. Dată fiind şi marea diversitate a perspectivelor cineaştilor selecţionaţi, sunt convins că publicul german nu va fi deloc dezamăgit de acest program”, a declarat criticul de film Mihai Fulger, curatorul proiectului.

PROGRAM:

Luni, 26 februarie
20.00 FIXEUR (lungmetraj, România-Franţa, 2016, 98 min.) – regizor: Adrian Sitaru
Radu, stagiar la biroul din Bucureşti al Agenţiei France Presse, aspiră la un post de reporter. Oportunitatea realizării unui subiect despre o prostituată minoră repatriată din Franţa îi dă acestuia ocazia să îşi dovedească competenţele. Totuşi, pe măsură ce se apropie de scopul său, Radu îşi dă seama că înverşunarea cu care înţelege să facă această meserie este îndoielnică.

Miercuri, 28 februarie
19.00 NOAPTEA VINE ÎN INDIA (lungmetraj, Spania-Suedia-România, 2014, 90 min.) – regizor: Chema Rodriguez
Ricardo, un caraghios bărbat spaniol de vârstă mijlocie, decide să călătorească spre India, aşa cum obişnuia s-o facă, conducând hipioţi, în anii ’60. Numai că acum are alte lucruri în minte. El se află de zece ani într-un scaun cu rotile, suferind de o boală degenerativă, care se apropie de faza finală. Aceasta va fi ultima lui călătorie. Însoţită de menajera sa, Dana, el porneşte, traversând Europa, prin România, Turcia, Iran şi Pakistan. Se dovedeşte o călătorie amuzantă şi inspiratoare, deschizând uşi pe care atât Ricardo, cât şi Dana le crezuseră închise pentru totdeauna. Pe măsură ce zările li se deschid în faţă, toate lucrurile cruciale ale vieţii se desfăşoară înaintea lor. Cel mai important, Ricardo găseşte un motiv să trăiască.

21.00 BANAT (CĂLĂTORIA) (lungmetraj, Italia-România-Bulgaria-Macedonia, 2015, 82 min.) – regizor: Adriano Valerio
Ivo este un agronom italian; împins de lipsa de oportunităţi din Bari, el acceptă o ofertă de muncă în Banat, o regiune productivă din România. Clara se ocupă cu repararea bărcilor în portul Bari şi se află la sfârşitul unei relaţii lungi şi dificile. Ivo şi Clara se întâlnesc în apartamentul pe care el îl părăseşte şi pe care ea îl închiriază. Între ei se creează o conexiune instinctivă, amândoi fiind într-un moment de cotitură al vieţii lor. Noaptea pe care o petrec împreună, înainte de plecarea lui Ivo, este suficientă pentru a da naştere unui sentiment puternic şi dorinţei de a se revedea. Atunci când Clara este concediată, ea decide să-l viziteze pe Ivo în România.
Dragostea lor creşte pe fondul dezorientării în această ţară străină şi al incertitudinii viitorului lor. Dar este oare exilul singura cale spre împlinire?

Miercuri, 7 martie
19.00 EVREI DE VANZARE (documentar, România, 2012, 70 min.) – regizor: Radu Gabrea
În 1974, un pasager român cu paşaport diplomatic s-a îmbarcat, pe aeroportul din Zurich, într-un avion cu destinaţia Bucureşti. Odată ajuns, el a realizat cu groază că una dintre valize – primită de la o veche cunoştinţă, cu puţin timp înaintea plecării – îi lipsea. Diplomatul era generalul M., şef de divizie la Direcţia Generală de Informaţii Externe, ramura de spionaj a Securităţii. Valiza conţinea un milion de dolari, bani meniţi să permită ca un anumit număr de evrei să emigreze în Israel. Acesta este doar un episod din istoria operaţiunilor de comerţ cu fiinţe umane organizate de către statul comunist român: vânzarea evreilor români către Israel.

Precedat de: NO MAN’S LAND (scurt metraj, România, 2017, 21 min.) – regizor: Marius Olteanu
Bazat pe evenimente reale, petrecute în 2016, filmul spune povestea unei femei care trebuie să se întoarcă urgent în ţară cu tatăl ei, bolnav în fază terminală, de la o clinică din Germania. Ajunsă la graniţa cu România, ea îşi dă seama că nu poate merge mai departe.

21.00 PAŞAPORT DE GERMANIA (documentar, România-Germania, 2014, 89 min.) – regizor: Răzvan Georgescu
Cum a fost posibil ca un întreg grup etnic, aproximativ 245.000 de germani, să fie vândut de către România comunistă între 1968 şi 1989? Care au fost cauzele dispariţiei din România a unei tradiţii culturale vechi de 850 de ani, în decursul a 22 de ani – o clipă istorică? Care este preţul unei fiinţe umane? Cum calculezi preţul libertăţii?

Precedat de: ALMANIA (scurt metraj, România, 2016, 15 min.) – regizori: Anton Groves and Damian Groves
În timp ce conduce pe obişnuitul itinerariu dintre România şi Germania, un şofer de tir descoperă o familie de refugiaţi ascunsă în camionul său. Şoferul se lasă convins să o ducă pe mamă până la graniţă şi pe cei doi copii ai ei, fără să îşi dea seama cât de mult riscă.

Vineri, 9 martie 
19.00 AFACEREA TĂNASE – LEAPŞA PE MURITE (documentar, România, 2013, 56 min.) – regizor: Ionuţ Teianu
În anul 1982, Francois Mitterrand, proaspăt ales preşedintele Franţei, este pus faţă în faţă cu Nicolae Ceauşescu, dictatorul român, prin intermediul unei poveşti de spionaj demnă de un roman poliţist – un conflict în plin Război Rece, o luptă dusă în culise de către serviciile secrete ale celor două state, DST, respectiv redutabila Securitate. În luna ianuarie 1982, Ceauşescu îi cere unuia dintre agenţii săi să asasineze la Paris doi disidenţi, pe scriitorii Virgil Tănase şi Paul Goma, ambii cetăţeni francezi. Însă acest agent al Securităţii, Matei Haiducu, cunoscut drept Matthieu Forestier, s-a dus direct la DST. Serviciile franceze au elaborat atunci una dintre cele mai incredibile operaţiuni din Războiul Rece. Acestea l-au răpit pe Virgil Tănase, pentru a se crede că agentul şi-a îndeplinit misiunea. Preşedintele Mitterrand, fiind la curent cu operaţiunea secretă, s-a exprimat public anulându-şi vizita de stat prevăzută în România şi conferind astfel un caracter de autenticitate răpirii. Conform surselor DST, toată operaţiunea urmărea să-l oblige pe şeful Securităţii, generalul Pleşiţă, să se refugieze în Franţa. Însă planul a eşuat din cauza unei scurgeri de informaţii în presă, iniţiată de Jean-Louis Debre, pe vremea aceea judecător de instrucţie. Pentru a se apăra, agentul secret şi cele două potenţiale victime au organizat o conferinţă de presă şi au dezvăluit cazul. În prezent, putem da o altă interpretare evenimentelor din 1982. Există posibilitatea ca implicarea atât de fermă a lui Francois Mitterrand să fi avut şi o altă motivaţie decât simpla protejare a unui disident, o motivaţie mult mai strâns legată de politica internă franceză.

Precedat de: GRANIŢE (scurt metraj, România, 2016, 27 min.) – regizor: Andra Chiriac
Angela nu s-a mai întors acasă de mai bine de un an. Ea lucrează în Franţa de cinci ani, pentru a-şi întreţine familia. Într-o zi, îngrijorat şi tulburat, soţul ei, Tavi, soseşte pe neaşteptate.

21.00 CAINELE JAPONEZ (lungmetraj, România, 2013, 90 min.) – regizor: Tudor Cristian Jurgiu
Bătrânul Costache Moldu şi-a pierdut soţia, casa şi agoniseala de-o viaţă, în urma unei inundaţii. Atunci când va fi pus în faţa alegerii de a păstra sau nu pământul care i-a fost dat de către primărie, întoarcerea neaşteptată din Japonia a fiului său, Ticu, după 20 de ani, îl va ajuta să ia o decizie.

Luni, 12 martie
19.00 MORGEN (lungmetraj, România-Franţa-Ungaria, 2010, 100 min.) – regizor: Marian Crişan
Nelu lucrează ca agent de pază într-un supermarket dintr-un orăşel de pe graniţa româno-ungară. Pentru el zilele trec la fel: în zori pescuieşte, apoi merge la lucru, iar seara se întoarce acasă. Nelu trăieşte împreună cu soţia într-o casă izolată pe un câmp în afara oraşului. Problema lor în aceste zile e repararea acoperişului. Într-o zi, Nelu „pescuieşte” ceva neobişnuit: un emigrant care vrea sa treacă graniţa ilegal… Emigrantul îi oferă lui Nelu bani pentru a-l ajuta să treacă dincolo. Fără să înţeleagă exact ce îi comunică emigrantul, Nelu ia banii şi îi promite că îl va ajuta să treacă graniţa mâine… Morgen…

21.00 FELICIA, ÎNAINTE DE TOATE (lungmetraj, România-Franţa-Croaţia-Belgia, 2009, 108 min.) – regizori: Răzvan Rădulescu and Melissa de Raaf
Ziua de plecare a Feliciei (după vizita de două săptămâni făcută în fiecare an familiei ei din Bucureşti) este, ca întotdeauna, foarte agitată şi ea pierde avionul. Încercând să îşi reprogrameze zborul, Felicia trebuie să înfrunte cele două familii: pe de o parte, fostul soţ şi copilul în Olanda, aşteptând-o să se întoarcă la timp, şi, pe de altă parte, mama, tatăl şi sora, care încearcă să fie de ajutor în felul lor. Toate acestea, dar şi comunicarea disfuncţională cu mama sa, dezvăluie chinul pe care Felicia a trebuit să-l îndure în ultimii 19 ani de separare de familia sa.

Marţi, 13 martie
20.00 Q.E.D. (lungmetraj, România, 2014, 107 min.) – regizor: Andrei Gruzsniczki
România, 1984. Decizia unui matematician de a publica o lucrare într-o revistă a unei universităţi americane, fără să ceară permisiunea autorităţilor comuniste, va declanşa un lanţ de evenimente care va schimba vieţile celor din jurul său. Până la urmă, nu există decizii fără consecinţe…

România, ţară invitată de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig, ediţia 2018:
În perioada 15-18 martie 2018, România este ţară invitată de onoare a unuia dintre cele mai importante târguri de carte din lume, Leipziger Buchmesse. Participarea României ca ţară invitată de onoare a ediţiei din 2018 semnifică nu doar reluarea şi stabilizarea conexiunilor culturale româno-germane, ci şi dezvoltarea de proiecte şi colaborări pe termen lung, în toate domeniile culturale şi academice.

„Romania. Zoom in” este mottoul sub care, în cadrul târgului, la standul României şi în spaţiile de evenimente consacrate dezbaterilor, ca Forum Ost-SudOst şi Cafe Europa, precum şi în alte spaţii cunoscute din Leipzig, vor avea loc peste 50 de evenimente care au în vedere promovarea autorilor români contemporani.

Arhitectura programului este concepută de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în colaborare cu Ambasada României în Germania, Institutul Cultural Român de la Berlin, Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Primăria Municipiului Bucureşti, Traduki şi Asociaţia Editorilor din România. Parteneri: Goethe-Institut Bukarest, Pro-Helvetia, Deutsches Kulturforum ostliches Europa, UT Connewitz, Schaubuhne Lindenfels, Schauspielhaus, Gallery KUB, Shauspielhaus, Ariowitsch Haus, Consulatul American de la Leipzig, Consulatul Român de la Leipzig, Primăria Leipzig, Stadtgeschichtliches Museum Leipzig, Michael Schmidt Stiftung, Hotel Arena, Sâmbureşti, Aqua Carpatica, DLITE.

Peste 40 de traduceri din literatura română vor apărea până la debutul ediţiei din acest an a cunoscutului târg de carte. Majoritatea evenimentelor vor fi axate pe promovarea acestor noi apariţii, sprijinite în marea majoritate de Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român.

România a mai fost ţară invitată de onoare a cunoscutului târg de carte din Leipzig în 1998.

Continuați să citiți în Ziarul Românesc