Maria-Bianca Leonte a absolvit Facultatea de Psihologie Cognitivă şi Neuroştiinţe din cadrul Universităţii Jacobs din Bremen, Germania, şi este unul dintre cei mai promiţători tineri cercetători în Neuroştiinţe din Europa.
Maria-Bianca Leonte (22 de ani) a absolvit ca şefă de promoţie prestigiosul Colegiu Naţional „Vasile Alecsandri“ din Galaţi în 2014 şi a decis să se dedice uneia dintre cele mai interesante ştiinţe, Neuroştiinţele, care îmbină neurobiologia, neurofiziologia, neuroetologia, neuropsihologia, şi nu numai.
„Când eram la grădiniţă, ţin minte că atunci când aveam ore de joacă, eu întrebam când facem lecţii“, ne povesteşte cu umor Maria-Bianca. Pasiunea pentru învăţătură a continuat şi la gimnaziu, gălăţeanca absolvind clasa a VIII-a ca şefă de promoţie. La liceu i-au plăcut foarte mult matematica, fizica şi chimia, dar tânăra a dorit să urmeze o facultate care să le îmbine pe toate, iar Neuroştiinţa îndeplineşte cu prisosinţă acest criteriu. Mai pe româneşte, tânăra din Galaţi studiază sistemul central şi periferic nervos al oricărui organism biologic.
A lucrat cu copii autişti
În timpul liceului a lucrat, la un cabinet de psihologie, cu copii autişti, fiind interesată de micuţii care nu aveau nicio problemă fizică, dar care aveau dificultăţi în exprimare, probleme de comportament şi nu se puteau descurca singuri. „Atunci când studiam pentru prima dată aceste lucruri, autismul şi ADHD-ul erau considerate boli psihice, dar acum se ştie că sunt afecţiuni fizice, boli anatomice ale creierului“, ne explică tânăra.
A plecat în Germania pentru a studia la Facultatea de Psihologie Cognitivă şi Neuroştiinţe din cadrul Universităţii Jacobs din Bremen pentru a-şi desăvţrşi studiile. „Am găsit cel mai bun mediu pentru a mă forma, mai ales că acolo este o şcoală internaţională, cu studenţi din peste 120 de ţări“, îşi explică decizia Maria-Bianca. I-a fost greu la început pentru că a fost nevoită să se descurce singură, dar a reuşit să depăşească toate dificultăţile.
A avut şi un şoc cultural pentru că a intrat în contact cu tineri din culturi diferite, dar a realizat rapid că are multe de învăţat din această experienţă. „Am stat în cameră cu o chinezoaică. La muncă aveam colegi din Nepal, Mauritius şi Myanmar. La aceeaşi specializare cu mine erau studenţi din SUA, Macedonia, Israel şi Lesotho“, ne spune tânăra.
Masterand şi viitor cercetător
Încă din anul I de facultate a fost selectată ca teaching assistant (n.r. – asistent al unui profesor universitar), dar a avut şi trei joburi odată pentru a putea acoperi cheltuielile curente şi cele de şcolarizare. A dormit uneori şi trei ore pe noapte, dar nu a clacat, ci s-a obişnuit cu acest program infernal. Nu se vede făcând decât cercetare în Neuroştiinţe, astfel că după ce a absolvit în 2017, a aplicat pentru un master în acelaşi domeniu, fiind printre cei 10 studenţi din 1.000 de aplicanţi care au fost admişi la Universitatea din Munchen, cea mai veche şi mai prestigioasă instituţie de învăţământ superior din Germania.
Maria-Bianca i-a impresionat la interviu pe profesori, trecând cu uşurinţă peste întrebările test pe care practic orice cercetător şi le pune în munca de zi cu zi. A primit titlul de ambasador al Universităţii Jacobs pentru că a promovat instituţia de învăţământ oriunde a mers, dar a fost selectată şi datorită rezultatelor şcolare şi extracuriculare. Tânăra a fost liderul unui grup de voluntariat, care se implica în diverse activităţi cu copiii cu dizabilităţi, dar interesant de amintit este că a efectuat şi un stagiu de pregătire alături de antrenorii de la cunoscuta echipă de fotbal Werder Bremen pentru a înţelege mai bine ce exerciţii au o eficienţă mai mare asupra fotbaliştilor. Ulterior, le-a transpus în jocuri pentru copii, astfel încât cei mici sa fie atraşi.
„Ştim mai multe despre spaţiu decât despre creierul uman“
Cel mai mult o atrage sistemul de învăţare şi modul cum funcţionează memoria oamenilor. „Mă fascinează cum asimilează creierul informaţia, de la ce înseamnă pura condiţionare, învăţarea de zi cu zi şi până la gesturile reflexe ale organismului. Foarte multe dintre acţiunile noastre zilnice nu ajung să fie comandate de creier, ci de către coloana vertebrală, deci instinctiv. Diferite niveluri ale coloanei sunt responsabile cu diverse gesturi reflexe pe care le facem“, ne detaliază masteranda.
Practic, nu există timpul necesar pentru ca unele informaţii să ajungă la creier. Dacă informaţia ar parcurge toată distanţa până la creier, ar trece prea mult timp, iar persoana respectivă ar fi în pericol şi atunci răspunsul corpului vine din diverse zone ale coloanei vertebrale. Astfel, anumite organe interne şi tot ce ţine de mişcare este controlat de coloana vertebrală în ceea ce priveşte comenzile pe care le primesc, creierul intervenind doar în situaţii excepţionale, ne spune Maria-Bianca.
Tocmai asta îi place la Neuroştiinţe, faptul că trebuie să fii mereu informat, să ţii pasul cu ultimele cercetări în domeniu, astfel încât să poţi face, la rândul tău, propriile descoperiri. A citit până acum peste 10.000 de articole de specialitate, iar pasul următor va fi să facă şi doctoratul în Neuroştiinţe. „Visul meu este să devin profesoară de Neuroştiinţe pentru că îmi place foarte mult să predau, iubesc lucrul acesta. Îmi place să ofer altora cunoştinţele pe care le am eu, să le explic ce se întâmplă“, ne spune tânăra. Maria-Bianca va face cercetare, iar toate descoperirile ei le va preda studenţilor.
Va porni de la lucru în laborator cu şoareci, pentru a vedea cum învaţă aceştia, până la studii aprofundate ale creierului uman, pentru a descoperi ce zone sunt active în anumite circumstanţe şi cum pot fi inhibate de anumite substanţe care sunt introduse în organism. Practic, va lucra la o modalitate de îmbunătăţire a memoriei umane. „Noi ştim mai multe în prezent despre spaţiu decât despre creierul uman. De pildă, este interesant de ştiut că, în funcţie de întrebările pe care le punem unei persoane, imaginaţia acesteia poate exagera şi modifica anumite aspecte ale unui eveniment, mai ales dacă încercăm să o influenţăm“, punctează tânăra.
Intenţionează ca cercetările sale să se concretizeze într-o serie de publicaţii de specialitate care să îi ajute pe profesori să îşi înţeleagă mai bine elevii şi să găsească metode personalizate prin care să îi motiveze să înveţe mai bine, dar şi să îşi dezvolte creativitatea, relatează Adevărul.