Iulia-Ramona Chiriac (38 de ani) a fost numită în funcția de consul general al României la München în noiembrie 2016, iar la aproximativ o lună de la învestire a demarat proiectul „Bavaria de la A la Z”, un proiect de amploare prin care reprezentanții consulatului își propun să viziteze toate comunitățile mari de români din Land-ul Bavaria, pentru a le cunoaște mai îndeaproape realizările, problemele cu care se confruntă și a găsi, împreună cu autoritățile locale germane, cele mai bune soluții de optimizare a integrării.
De la data lansării proiectului au avut loc întâlniri cu comunităţile de români din Augsburg (26 decembrie 2016), Traunreut (4 februarie a.c.), Rosenheim (5 februarie a.c.), Bamberg (19 martie a.c.), München (26 martie a.c.), Kempten (10 iunie a), (Nürnberg, 1-2 iulie a.c), iar Iulia-Ramona Chiriac a fost prezentă la fiecare dintre aceste întâlniri. Acesta a fost și motivul pentru care am ales proiectul “Bavaria de la A la Z” drept subiect principal al acestui prim interviu pentru Ziarul Românesc cu consulul general al României la München.
“Există o evaluare pozitivă a felului în care comunitatea românească se integrează”
Doamna consul general, în primul rând, câți suntem? De circa doi ani sunt în München, dar aproape zi de zi aud vorbindu-se româneşte. Pe stradă, prin magazine, în mijloacele de transport în comun, instituții…. Exista o statistică în acest sens?
«Într-adevăr, prezenţa românilor în sudul Germaniei este una semnificativă. Mai mult, avem cu toţii bucuria de a beneficia aici în Munchen şi în multe alte oraşe din Bavaria de servicii prestate în limba română. Nu de puţine ori, ai posibilitatea de a apela la un medic vorbitor de română, la un tehnician care îţi vorbeşte în română sau de a fi salutat în română într-un restaurant sau hotel. În sudul Germaniei, land-urile federale Bavaria şi Baden-Württemberg sunt înregistraţi oficial 266.495, ceea ce reprezintă jumătate din totalul românilor aflaţi pe teritoriul federal. Aşadar, o mare onoare şi o mare responsabilitate pentru noi, în acelaşi timp.»
Ați ajuns deja cu acest program “Bavaria de la A la Z” în mai multe localităţi germane, în care se vorbește și românește, existând comunități importante de români.. Cum ați descrie acele întâlniri?
«Prin proiectul „Bavaria de la A la Z” ne dorim o abordare structurată şi cuprinzătoare a comunităţii româneşti din regiune şi a partenerilor de dialog de land şi federali. Organizarea acestor contacte şi deplasări sub egida unui proiect, cum este „Bavaria de la A la Z”, ne oferă oportunitatea conturării unei identităţi instituţionale pentru oficiul nostru consular, cu accent pe orientare către cetăţean şi construirea unei relaţii complexe cu acesta şi nu doar a uneia tehnice.
Obiectivul principal este de a cunoaşte, la faţa locului, situaţia comunităţii româneşti din Bavaria şi de a identifica, împreună cu autorităţile locale germane soluţii de optimizare a integrării acesteia în ţara-gazdă.
În cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii comunităţii româneşti purtăm un dialog cu asociaţiile non-guvernamentale care le reprezintă interesele în regiune, precum şi cu persoanele care sunt lideri ai comunităţii, din orice domeniu profesional, care sprijină comunitatea românească şi promovarea identităţii şi tradiţiilor româneşti.
De asemenea, dialogul cu autorităţile germane locale ne va facilita strângerea de date utile, cantitative şi calitative, cu privire la integrarea comunităţii româneşti pe teritoriul federal, cu accent pe Land-ul Bavaria, informaţii care pot reprezenta o bază solidă pentru strategiile naţionale cu privire la românii din străinătate.
Întâlnirea cu românii este întotdeauna emoţionantă, există peste tot o vibraţie a naţiunii, a patriei lăsate, pentru un timp, în urmă. Oamenii se simt apreciaţi prin prezenţa noastră şi astfel, mai aproape de ţară. Nu de puţine ori, în timpul discuţiilor purtate, văd români care se emoţionează atunci când vorbim despre România. De asemenea, întâlnirile acestea reprezintă şi o excelentă ocazie pentru cetăţenii români de a intra în dialog direct cu noi şi vă mărturisesc că am avut chiar sesiuni intense, aproape jurnalistice, de întrebări şi răspunsuri care vizau activitatea oficiului nostru consular.»
Chiar la una dintre ultimele întâlniri – citeam pe pagina web a Consulatului – primarul orașului Kempten, Josef Mayr, a evidențiat buna integrare a comunităţii românești…
«Nu exagerez deloc atunci când vă spun că până la acest moment, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut la nivelul autorităţilor locale (primari sau viceprimari ai unor oraşe) am primit un feed-back exclusiv pozitiv. Se vorbeşte despre o comunitate de oameni foarte harnici, creativi, care se străduiesc să se integreze în societatea-gazdă germană prin învăţarea limbii (iar limba germană nu este una uşoară, aşa cum ştiţi) şi a normelor culturale. Aceleaşi evaluări pozitive mi-au fost comunicate, spre exemplu, de viceprimarul oraşului Nürnberg, Christian Vogel, sau de către Anton Heindl, al doilea primar al oraşului Rosenheim .
Am avut, de asemenea numeroase întâlniri bilaterale la nivelul Cabinetului de miniştri bavarez şi vă pot transmite că şi la acest nivel politic înalt există o evaluare pozitivă a felului în care comunitatea românească se integrează. Desigur, există şi aspecte care implică o cooperare bilaterală intensă, la nivel poliţienesc, de exemplu sau din perspectiva clarificărilor unor teme de muncă şi sociale de interes aici în Bavaria, cum ar fi accesul la beneficiile sociale.
O urmare importantă a întregului context legat de prezenţa refugiaţilor şi a imigranţilor aici în Bavaria constatată şi comunicată în dialogurile pe care le-am avut cu autorităţile bavareze este o nouă înţelegere, dacă vreţi, a comunităţii româneşti ca împărtăşind, structural, acelaşi fond axiologic european cu societatea gazdă.»
Şi totuși nu poate fi totul “lapte şi miere” sau, să adaptăm puțin expresia, bretzel şi bere. Sunt şi probleme cu care se confruntă comunitățile de români. Care ar fi principalele şi ce soluții s-ar putea găsi?
«Aşa cum am menţionat anterior, principalele probleme ţin de integrarea pe piaţa muncii, enumăr câteva: lipsa cunoştinţelor de limba germană care duce uneori la acceptarea unor locuri de muncă sub nivelul pregătirii profesionale, de asemenea precaritatea pieţei locuinţelor în München (cunoaşteţi foarte bine tema chiriilor de lux, de exemplu) ceea ce duce uneori la situaţii de locuit dificile. Recunoaşterea diplomelor reprezintă de asemenea o temă de mare interes, pe care aş lega-o de o problemă mai generală şi anume lipsa de informare cu privire la tot ceea ce trebuie să facă un cetăţean român înainte de a se stabili în Germania.»
Proiectul “Bavaria de la A la Z” continuă. În ce orașe şi regiuni urmează să vă întâlniți cu românii?
« Proiectul “Bavaria de la A la Z” va continua şi în anii următori. Îmi doresc ca, la încheierea mandatului, să fi vizitat şi informat toţi românii din Bavaria, dacă îmi permiteţi această promisiune ambiţioasă. Urmează, pe termen scurt, Dachau, München din nou şi Neuendettelsau.
Folosesc şi această ocazie pentru a propune comunităţilor de români din Bavaria să ne comunice, pe adresa Consulatului general, interesul lor în organizarea unor astfel de întâlniri.»
Care este continuitatea acestui proiect? Există, de exemplu, o bază de date actualizată a reprezentanților comunităţilor, a ONG-urilor implicate în integrarea românilor, unde românii să poată obțină informații și răspunsuri la diferite probleme cu care se confruntă?
« Sigur că da, o astfel de bază de date este accesibilă şi pe site-ul nostru oficial, www.munchen.mae.ro. O altă prioritate pentru oficiul consular o reprezintă activitatea de construire şi consolidare a reţelelor profesionale. Există deja o reţea socială a celor implicaţi în integrare a românilor pe piaţa muncii şi în societatea germană, o reţea a avocaţilor vorbitori de limba română, precum şi o reţea culturală. Am găzduit recent, la sediul nostru, o acţiune de networking în domeniul profesioniştilor IT. Am organizat, de asemenea, în noiembrie anul trecut, o întâlnire a medicilor români din Bavaria cu ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.
Putem spune că ne aflăm într-o nouă etapă – incipientă, ce e drept – a integrării comunităţii româneşti în Bavaria, etapa în care comunitatea se coagulează, îşi găseşte vocea şi reprezentanţii şi devine partener de dialog şi de construcţie.»
Doamna consul general, ați avut prin prisma funcției dvs. numeroase întâlniri cu personalităţi si oficialităţi ale Land-ului Bavaria. Cum văd acestea comunitățile de români, integrarea lor în societatea germană?
«Am avut, într-adevăr, o primă jumătate de an foarte intensă, cu ocazia începutului meu de mandat. Am avut ocazia să dialoghez cu o mare parte a miniştrilor de Land, doamnele ministru Emilia Müller (muncă, familie şi afaceri sociale) şi Beate Merk (afaceri europene şi regionale), domnii miniştri Winfried Bausback (justiţie) şi Joachim Hermann (interne) şi secretarii de stat Franz Josef Pschierer (economie) şi Georg Eisenreich (educaţie), precum şi alţi înalţi reprezentanţi cum ar fi doamna Barbara Stamm, preşedinta Parlamentului Land-ului Bavaria sau A.S.R. Ducele Franz al Bavariei, moştenitorul casei regale bavareze de Wittelsbach – amândoi foarte apropiaţi de ţara noastră.
Aşadar, toate domeniile de interes în relaţia bilaterală au fost acoperite. Mesajul la acest nivel politic înalt a fost unul de apreciere a comunităţii româneşti, precum şi de recunoaştere a creşterii semnificative a acesteia. O comunitate de aproximativ 270. 000 de cetăţeni români şi europeni ridică o serie de provocări şi presupune o strânsă colaborare bilaterală între ţara de origine şi cea gazdă. Din această perspectivă, consulatul general reprezintă un partener de discuţie angajat şi profesionist, cu obiectivul principal de a reprezenta interesele statului român şi ale cetăţenilor români aici în Bavaria.»
Citim periodic prin ziarele nemțești știri cu români implicați în tot felul de fărădelegi. Din păcate. Din fericire, însă, sunt mulți, mult mai mulți de-ai noștri care fac cinste României. Cu siguranță, cunoașteți şi dvs., aici, în Bavaria, foarte mulţi români de ispravă.
«Am avut într-adevăr ocazia de a cunoaşte, atât în mandatul meu anterior de consul aici la München, cât şi de la începutul acestui mandat numeroşi români care ne fac cinste. Doresc să transmit un mesaj general, pe care l-am împărtăşit tuturor românilor pe care i-am întâlnit până acum şi anume – fiecare este purtător de mesaj despre România în străinătate, este o idee pe care o reiau cu ocazia fiecărei întâlniri cu comunitatea românească. Nu suntem doar medici, ingineri, lucrători în domeniul ospitalităţii sau în construcţii, ci medici români în Bavaria, lucrători români în Bavaria ş.a.m.d.
Prin tot ceea ce facem aici transmitem un mesaj şi despre România.
Aş dori să închei acest dialog cu menţionarea unor aniversări istorice deosebite în anul 2017 în ceea ce priveşte cooperarea româno-germană: se împlinesc în acest an 50 de ani de relaţie bilaterală româno-germană; aniversăm, de asemenea 25 de ani de la semnarea Tratatului dintre România şi R.F. Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa şi se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.»
A consemnat Sergiu RUSU / München
