Gata cu întâlnirile plictisitoare de la Ambasade cu „reprezentanții” comunității și diplomați plicisiți, gata cu telefoanele de la consulate la care răspunde enervantul robot, s-a terminat cu dificultățile de a comunica cu responsabili din Ministerul de Externe, acum Diaspora intră într-o nouă eră și într-un nou spațiu: Prin „Diaspora Digitală”, noul proiect al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, ne mutăm toți în spațiul virtual.
Maria Ligor, ministrul Diasporei, va lansa acest proiect strategic în zilele următoare la Madrid. În interviul acordat în exclusivitate ziarului nostru, ministrul vorbește despre schimbarea modelului de relaționare dintre stat și diaspora. Dealtfel, nici emigrația nu mai este ce a fost, acum mai corect, spune Maria Ligor, este să vorbim despre o mobilitate internă în cadrul UE, mai degrabă decât despre emigrație.
Ministrul delegat Maria Ligor, în vizită în landul Bavaria
Maria Ligor, de la începutul mandatului ați vizitat multe comunități românești din străinătate. Care a fost tema cea mai frecventă adusă în discuție de românii cu care v-ați întâlnit? Ce îi preocupă cel mai mult?
«Am fost, în luna iulie, în mijlocul românilor din Marea Britanie, care sunt preocupați, așa cum este de așteptat, de consecințele referendumului care a decis părăsirea Uniunii Europene.
Apoi, am fost în Italia, pentru a coordona, împreună cu Ambasada, sprijinul acordat celor afectați de cutremurul din centrul Italiei. Am revenit la Roma, pentru o serie de întâlniri cu oficiali italieni și cu exponenți ai comunităților românești, cu care am discutat despre proiectele de promovare a limbii și identității, de cooperarea economică, de promovare culturală și, nu în ultimul rând, despre activitatea consulatelor.
Un subiect recurent în întâlnirile recente a fost și pregătirile pentru alegerile din decembrie, subiect abordat și în cursul deplasării din luna septembrie la Toronto și Ottawa.
Pe de alta parte, am avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai comunităților noastre istorice din statele vecine, cu care am abordat preocupările specifice ale acestor colectivități care au nevoie de mult sprijin pentru conservarea limbii și identității. »
În ultimele vizite făcute în străinătate ați vorbit despre o nouă abordare a relațiilor dintre România și românii din diaspora, despre o trecere de la „abordare de tip asistențial la o relație de parteneriat care are ca obiectiv dezvoltarea țării.” Care ar fi abordarea de tip asistențial, în condițiile în care bugetul alocat DRP a fost mereu derizoriu?
«Este vorba de modelul de relaționare dintre stat și diaspora, de modul în care se articulează interacțiunea dintre societatea civilă, în acest caz aflată în afara granițelor și stat.
Trăim o schimbare de paradigmă, societatea se organizează în plan orizontal, în rețele de colaborare. Din această perspectivă, principiul de bază devine parteneriatul, în cazul nostru parteneriatul dintre stat și organizațiile sau exponenții diasporei. »
Ați vorbit și despre o strategie de relaționare cu diaspora pe platformele de social media și în spațiul virtual. Care sunt elementele principale ale acestei strategii?
«În următoarele săptămâni, vom demara, la Madrid, proiectul denumit Digital Diaspora, o inițiativă dezvoltată sub forma unui parteneriat cu un expert în domeniu, prof. Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, și Departament. Urmărim să dezvoltăm capacitatea diplomaților noștri de a opera de o manieră eficace în mediile virtuale, angrenând-i în egală măsură și pe cei interesați din diaspora. Platformele social media, spațiul virtual au devenit noua agora, zona de întâlnire dintre public și autorități.
Cu precădere, relaționarea cu diaspora reprezintă un vârf de lance pentru orice strategie de diplomație digitală ar putea dezvolta Ministerul de Externe. Proiectul pe care îl vom lansa la începutul lunii noiembrie este unul pilot, se va derula în cinci țări relevante pentru problematica diasporei (Spania, Italia, Belgia, Canada și Australia). La sfârșitul primăverii viitoare, concluziile, lecțiile învățate vor fi transferate întregii rețele de misiuni diplomatice și comunităților diasporice locale.»
V-ați întâlniți recent cu românii din Germania, țara devenită prima opțiune a celor care emigrează. De ce credeți că românii aleg Germania și de ce credeți că românii continuă să emigreze în masă?
«Migrația din ultimele două decade din Europa Centrala și de Est, către restul Uniunii Europene este un fenomen amplu care caracterizează întreaga zonă. Realitățile din România se înscriu în tendințele generale. Conform unui studiu realizat recent de FMI, acest tip de mobilitate pare să capete un caracter permanent, revenirea în țările de origine fiind în număr destul de redus. Opțiunea personală pentru emigrare și pentru destinație are de-a face cu oportunitățile profesionale, dar și cu percepția asupra existenței unui mediu propice pentru realizarea propriului proiect de viață.
Pe de altă parte, corect ar fi să ne referim la mobilitate în interiorul Pieței Interne a UE, mai degrabă decât la emigrare. Dacă este să comparăm mișcări similare din interiorul Statelor Unite, între să spunem coasta de Vest și cea de Est, nu vorbim de emigrare, ci de mobilitate, de urmărirea oportunităților profesionale și a proiectului de viață. Până la urmă, această mobilitate intra-europeană dă măsura succesului integrării europene.»
Am semnalat de mai multe ori apropierea netransparentă dintre instituțiile statului și un grup de oameni de afaceri care sunt astfel privilegiați, prin simpla asociere cu Guvernul și Președinția. Care este relația dintre Guvernul României, în speță a Departamentului pe care îl conduceți, și organizația privată Repatriot?
«Întrebarea dumneavoastră îmi oferă prilejul să mă refer la o decizie importantă a Guvernului menită să crească transparența acțiunii ministeriale. De la 15 octombrie, va intra în funcțiune un registru public în care vor figura toate interacțiunile (întâlnirile, audiențele etc.) dintre demnitari și terți. Un pas înainte mai mult decât binevenit.
Departamentul nu are o relație specială cu nicio organizație privată sau publică. Colaborăm însă punctual cu orice entitate care își propune să dezvolte proiecte în sprijinul diasporei și al comunităților istorice, așa cum a făcut-o și Repatriot, care a avut inițiativa organizării unui summit de afaceri, Diaspora Business Summit cu 100 de antreprenori din țară și 100 din diaspora. Întâlnirea s-a desfășurat la București, la începutul lunii octombrie, cu colaborarea Administrației Prezidențiale și a Băncii Naționale.»
Există o temă recurentă la întâlnirile care au legătură cu diaspora, și anume înființarea unui minister al românilor de pretutindeni. Dacă ați fi ministru cu portofoliu la un astfel de minister, ați putea face mai mult decât puteți face acum?
«Soluțiile pentru problemele cu care ne confruntăm vin, în opinia mea, dintr-o mai bună organizare, din simplificarea birocrației, o mai bună gestionare a bugetului și din profesionalizarea echipei. Procesele și procedurile sunt cele care conduc la rezultatele scontate, nu neapărat crearea de noi instituții în care să reproducem modelele vechi și adesea ineficiente de acțiune. În plus, activitățile Departamentului se sprijină într-o proporție covârșitoare pe contribuția misiunilor diplomatice.»
Vin alegerile, cum vă veți implica în organizarea campaniei electorale, având în vedere că MAE este organizator al alegerilor în străinătate? Considerați numărul înscrierilor pentru votul prin corespondență un eșec?
«Nici Ministerul de Externe și nici eu personal nu avem niciun rol în organizarea campaniei electorale. Această misiune revine competitorilor electorali, partidelor și candidaților. Procesul electoral se desfășoară sub controlul Autorității Electorale Permanente, MAE acordând întreg sprijinul de ordin logistic la buna organizare a alegerilor.
În marea majoritate a sistemelor electorale, a jurisdicțiilor, votul la distanță, prin corespondență sau electronic sunt preferate și utilizate de un număr redus de alegători. Preferința pentru votul în persoană, la o secție de votare rămâne modalitatea dominantă de exercitare a dreptului de a alege. Aceasta a fost și rațiunea pentru care Guvernul a adus o serie de clarificări legii electorale, astfel încât numărul de secții de votare înființate, la propunerea MAE, adresate Autorității Electorale Permanente, să corespundă acestei preferințe a electoratului român din diaspora.
Au fost aproape 14.000 de alegatori din diaspora care au optat pentru votul prin corespondență sau pentru crearea unei secții de votare în localitatea în care trăiesc. Din păcate, doar 7 secții de votare se vor înființa conform dorinței electorilor (4, în Republica Moldova, 2, în Spania si 1 în Marea Britanie).
Pe de alta parte, trebuie ținut seama și de faptul că aceste noi facilitați introduse de legea electorala vor fi testate pentru prima dată la acest scrutin. Ele reprezintă o inovație în raport cu practica electorală consacrată și va fi nevoie de timp pentru a putea fi pe deplin acceptate.»
După ce guvernul actual își va încheia mandatul, vă veți reîntoarce la Ambasada României din Canada?
«Voi reveni în diplomație, la profesia pe care o exercit de două decenii.»
Sorin Cehan
Diaspora în Epoca Digitală
Despre proiectul „Diaspora Digitală” s-a vorbit prima dată în 15 septembrie 2016, la seminarul „Diaspora Reimaginată în Epoca Digitală: O nouă formă de Parteneriat pentru o Guvernare Deschisă?”, organizat de DRP și Institute for Digital Government, cu sprijinul Administrației Prezidențiale și al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă (OGP).
În debutul sesiunii „Digital Diaspora: nevoi, provocări, oportunități de comunicare și interacțiune”, ministrul delegat Maria Ligor a declarat că este nevoie de regândirea relației dintre autorități și diaspora, în sensul unui parteneriat autentic, urmărind participarea exponenților diasporei la formularea politicilor publice și atragerea expertizei din străinătate. Inițiativele de reconectare a specialiștilor din diaspora cu cei din țară și cu instituțiile publice sunt esențiale în procesul de valorificare a acestei expertizei.
Ministrul a descris elementele strategiei MAE de diplomație digitală, prezența în social media a instituției și a departamentelor și misiunilor diplomatice, precum și activitatea on-line a diplomaților români, cu accent special asupra aplicațiilor dezvoltate în domeniul consular, ca parte a proiectului integrat e-consulat.
EMOŢII MARI Noul ministru al diasporei a uitat să semneze la depunerea jurământului
Registrul electoral UMFLAT în diaspora: De la 10.000 de înscriși, a ajuns într-o zi la peste 600.000