Comunitatea de români din Marxloh a ajuns din nou în atenția presei germane. Un studiu prezentat săptămâna aceasta, realizat de Institutul Nurec din Duisburg pe perioada cuprinsă între aprilie și decembrie 2015 cuprinde date îngrijorătoare legate de românii și bulgarii din cartierul Marxloh (orașul Duisburg), arată portalul de știri RP-online.
La sfârșitul anului trecut, în partea de nord a orașului trăiau nu mai puțin de 2201 cetățeni bulgari și 1764 români. Împreună, aceștia alcătuiau 20% din populația totală a cartierului, un procent mult mai ridicat în comparație cu cel existent la nivel de oraș (aproximativ 3%) sau de țară (0,6%). Numărul românilor și bulgarilor a crescut dramatic în ultima perioadă și prezintă o tendință de creștere și în continuare.
Districtul atrage în special imigranții români, care au deja acolo o parte din familie sau alți cunoscuți. Un lucru pe care îl au în comun atât românii cât și bulgarii este faptul că ambele naționalități au sosit în Germania din motive economice.
40% dintre cetățenii români și bulgari care s-au stabilit la Marxloh sunt în vârstă de până la 15 ani. În cazul imigranților de etnie romă care provin din România, peste 50% dintre ei au până la 15 ani. În privința bulgarilor, cei mai mulți provin din comunități minoritare de turci din Bulgaria, astfel, integrarea lor în orașul Duisburg este ceva mai ușoară decât a românilor, datorită limbii vorbite.
Viața din interiorul taberei abuzive de la Gutleutviertel, dominată de gunoaie: „Pentru mine e OK!”
În cadrul cercetărilor efectuate, un detaliu extrem de important a ieșit la suprafață: două treimi dintre bulgari dețin un loc de muncă prin care le sunt plătite integral asigurările sociale. În cazul românilor, nu este nici măcar unul în această situație!
Atât românii, cât și bulgarii au declarat în cadrul studiului că se simt discriminați și în dezavantaj față de rezidenții vechi ai zonei. Astfel, cercetătorii au concluzionat că în acea zonă s-au format, în timp, noi diviziuni și ierarhii între grupurile etnice.
Dacă în trecut, rezidenții de origine turcă erau tratați cu inferioritate de către populația germană, acum, aceștia au făcut front comun cu ei, noile ținte devenind românii și bulgarii.
Autorii studiului avertizează că astfel de tendințe pot avea consecințe negative în ceea ce privește posibilitatea românilor și bulgarilor de a se integra și au subliniat, printre altele, faptul că au nevoie mai mare de servicii de consultanță în limba maternă.
Au adus tot satul în Germania pentru a încasa alocații. Condamnați pentru fraudă de 100.000 de euro
„Mici” și „pufuleți”: Nemții au învățat două cuvinte românești de bază