Trăim într-o eră în care medicina, alimentația echilibrată și prevenția bolilor ne permit să visăm la o viață lungă și activă. Cu toate acestea, un factor psihologic esențial, adesea ignorat, s-a dovedit a influența direct viteza cu care îmbătrânim și chiar durata vieții noastre. Nu este vorba despre nicio pastilă miraculoasă sau tratament revoluționar, ci despre modul în care ne raportăm la propria îmbătrânire.
Ce rol joacă gândurile tale în cât de repede îmbătrânești?
Atitudinea pozitivă poate adăuga ani vieții. Cercetările psihologului Prof. Susanne Wurm, expert în prevenție și medicină socială la Centrul Medical Universitar Greifswald din Germania, arată că o mentalitate pozitivă față de vârstă poate prelungi viața cu până la 13 ani. Este vorba despre o diferență semnificativă, influențată nu de factori genetici sau sociali, ci de percepția individuală asupra procesului de îmbătrânire. Persoanele care văd această etapă a vieții ca pe o oportunitate de dezvoltare personală tind să fie mai active, mai reziliente și mai implicate în propriul echilibru fizic și emoțional.
„Experimentează o persoană un sens în viața sa? Este capabilă să derive sens din ceea ce se întâmplă în viață?”, întreabă retoric Prof. Wurm într-un interviu acordat geo.de. Aceasta susține că satisfacția ridicată față de viață contribuie la o îmbătrânire mai lentă și mai blândă. Cei care reușesc să învețe din evenimentele negative și să transforme pierderile în lecții, resimt procesul de îmbătrânire mai degrabă ca pe o transformare decât ca pe un declin.
Profeția autoîmplinită a bătrâneții
Atunci când oamenii încep să creadă că bătrânețea înseamnă automat suferință, limitări și inutilitate, acea convingere devine o profeție autoîmplinită. Pot ajunge să accepte pasiv durerile, să evite activitățile benefice și să renunțe la un stil de viață sănătos, cu ideea că „oricum nu mai contează”.
Așa apare o spirală descendentă care accelerează îmbătrânirea fizică și afectează sănătatea mintală.În schimb, o atitudine deschisă, curioasă și optimistă poate transforma chiar și anii de după pensionare într-o perioadă plină de scop, sens și energie. „Oamenii au nevoie de ceva în fiecare etapă a vieții care să îi motiveze, să îi inspire și să le stârnească curiozitatea”, afirmă Wurm. Nu este vorba doar de prevenirea bolilor, ci de cultivarea bucuriei și a planurilor, indiferent de vârstă.
Frumusețea lucrurilor mărunte
Un alt concept propus de Prof. Wurm este cel al „înălțirilor zilnice” – acele momente aparent banale care ne aduc bucurie și ne reconectează cu viața. O plimbare, o discuție cu un prieten, un film bun sau o activitate socială pot avea efecte profunde asupra stării de bine și pot stimula reziliența psihică. Este vorba despre recunoștința pentru ceea ce funcționează încă în corp și minte, nu despre obsesia pierderilor.
Cei care cultivă aceste momente și privesc bătrânețea ca pe un teren fertil pentru noi descoperiri tind să aibă un comportament mai sănătos: fac mișcare, mănâncă echilibrat, își monitorizează starea de sănătate. Nu din frică, ci din dorința de a continua să se bucure de viață. Mulți sunt motivați de scopuri personale – să se joace cu nepoții, să călătorească, să învețe lucruri noi. Această motivație susține nu doar longevitatea, ci și calitatea vieții.
Citeşte şi: Studiu: De ce ne este atât de greu să ne trezim dimineața? Cercetătorii au descoperit motivul
O vârstă biologică diferită de cea cronologică
Studiile evidențiază că vârsta cronologică devine tot mai puțin relevantă, mai ales în societățile unde speranța de viață crește. Există oameni care, la 80 de ani, nu au fost niciodată internați în spital, în timp ce alții resimt efectele îmbătrânirii mult mai devreme. Diferența nu ține doar de corp, ci și de cum trăim viața mental și emoțional.
Citeşte şi: Această plantă are mai mult calciu decât laptele și mai mult magneziu decât ciocolata
Este esențial să ne eliberăm de convingerile limitative care spun că, după o anumită vârstă, nu mai avem nimic de oferit. Viața merită trăită în toată plenitudinea ei la orice vârstă, iar curiozitatea, recunoștința și deschiderea spre nou pot deveni cele mai valoroase „medicamente” ale unei bătrâneți frumoase.
Conform interviului publicat de geo.de, studiile coordonate de Prof. Susanne Wurm din Germania arată clar că atitudinea față de vârstă influențează starea de sănătate, stilul de viață și chiar speranța de viață. Ideile sale sunt susținute de date din cercetări în medicină comunitară și psihologie aplicată, și oferă un unghi nou și neașteptat asupra longevității, conform brigitte.de. (Foto: Canva Pro)