Rezervele europene de combustibil pentru război – Europa are aproximativ 60 de rafinării, iar acestea reprezintă coloana vertebrală a aprovizionării cu combustibil. Într-un interviu pentru podcastul „Klima-Labor” de la postul german NTV, Shena Britzen, manager în cadrul Rheinmetall, avertizează că actualele rezerve ar acoperi doar trei luni de conflict. „Combustibilii sunt centrul oricărei capacități de apărare”, spune ea, subliniind că fără motorină și kerosen nu pot funcționa nici armata, nici infrastructura civilă.
Rezervele europene de combustibil pentru război
„Strategia este pentru amatori. Profesioniștii vorbesc despre logistică”, afirmă Britzen, reluând o idee celebră din doctrina militară americană. În prezent, tancuri, avioane, nave, camioane și chiar spitale depind de combustibilii clasici. Un tanc Leopard 2 consumă aproximativ șapte litri de motorină pe kilometru în luptă, iar înlocuirea acestui consum cu baterii ar face vehiculul imposibil de utilizat din cauza greutății uriașe.
Potrivit acesteia, depozitele europene s-ar goli rapid într-un scenariu de război prelungit. „Tot ceea ce achiziționăm acum pentru miliarde are nevoie de combustibil”, avertizează reprezentanta Rheinmetall. Vulnerabilitatea este amplificată de faptul că infrastructura energetică devine tot mai des țintă în conflicte, iar atacurile asupra rafinăriilor pot afecta direct capacitatea de rezistență.
Citiți și: Germania își pregătește sistemul medical pentru război: lege nouă pentru spitale și stocuri de urgență
Hidrogen verde și „insule energetice” pentru autonomie
Soluția propusă este dezvoltarea unui sistem european de producție descentralizată de combustibili sintetici, pe bază de hidrogen verde. Planul vizează construirea unor „insule energetice” autonome, alimentate cu energie eoliană și solară, capabile să producă motorină și kerosen sintetic la nivel local. „Vântului și soarelui nu le pasă dacă este război sau pace. Ele sunt mereu acolo”, spune Britzen.
Costurile sunt însă ridicate. Un litru de kerosen sintetic ajunge în prezent la patru-cinci euro, iar dezvoltarea rețelei ar necesita investiții de aproximativ 400 de miliarde de euro la nivel european. Germania ar trebui să contribuie cu 30-50 de miliarde. Nils Aldag, CEO al companiei Sunfire, susține că prețurile pot scădea la unu-două euro pe litru, dar „fără sprijin politic, piața nu va accelera producția”.
Citiți și: Scenariul unui război în Europa. „Rusia ne-ar putea ataca în cinci ani”
Securitatea energetică, între armată și societatea civilă
Experții atrag atenția că problema nu privește doar armata. „Fără combustibil, nimic nu funcționează”, afirmă Britzen, referindu-se la spitale și servicii de urgență. Kira Vinke, de la Societatea Germană pentru Politică Externă, subliniază că tranziția energetică este și o chestiune de securitate: Europa importă aproximativ 98% din necesarul de petrol și 88% din gaz.
Interviul publicat de ntv evidențiază ideea că independența energetică devine parte integrantă a strategiei de apărare. „Capacitatea de a rezista este o abilitate militară”, spune Vinke, arătând că lanțurile logistice sunt adesea cele mai vulnerabile în conflict. În lipsa unei transformări rapide a sistemului energetic, avertismentul rămâne clar: trei luni pot trece mai repede decât se crede.