Autoritatea germană de supraveghere financiară (BaFin) va ajuta refugiaţii ajunşi în Germania să-şi deschidă un cont bancar şi va relaxa formalităţile necesare acestui demers, relatează miercuri agenţia EFE citând o scrisoare la care a avut acces cotidianul economic Handelsblatt, potrivit Agerpres.
Conform textului publicat, se vor putea accepta din partea refugiaţilor documentele ce îndeplinesc standarde minime, pentru ca ei să-şi poată deschide mai uşor un cont. În prezent, numai casele de economii din Germania acceptă să deschidă conturi pe numele refugiaţilor. În plus, aceştia din urmă vor primi materiale informative în mai multe limbi pentru a înţelege cum funcţionează sistemul bancar german.
Pentru anul viitor, în bugetul federal al Germaniei va trebuie alocată o sumă suplimentară cuprinsă între 1,8 şi 3,3 miliarde de euro pentru refugiaţi, sumă ce ar putea ajunge în 2019 la 7 miliarde, estimează sursa citată.
De la începutul acestei săptămâni au sosit în Germania încă 4.300 de imigranţi ilegali, proveniţi mai ales din Siria şi Afganistan. Fiecare refugiat ajuns pe teritoriul german trebuie să se înregistreze mai întâi în statul federal unde a intrat după trecerea frontierei, iar autorităţile de aici decid dacă pot să-l găzduiască sau dacă îl trimit într-un alt stat din componenţa federaţiei germane. Criteriile după care se face această redistribuire ţin cont mai ales de populaţia şi de veniturile la buget ale fiecărui stat.
Guvernul cancelarului Angela Merkel a subliniat că doreşte ca refugiaţii să fie integraţi cât mai repede pe piaţa muncii şi va implementa programe în acest sens.
Conform unei estimări a autorităţilor locale din oraşul Hamm, situat în apropiere de Dortmund, fiecare refugiat costă statul german circa 1.000 de euro pe lună.
Germania se aşteaptă să primească anul acesta circa 800.000 de cereri de azil din partea imigranţilor ilegali veniţi din afara Europei, dar şi a multora din Balcani. Drept urmare, guvernul de la Berlin intenţionează să intensifice repatrierea refugiaţilor a căror cerere de azil nu poate fi justificată de războaie sau de represiuni politice, cum sunt cei proveniţi din ţările grupate în aşa-numita zonă a Balcanilor Occidentali, şi să acorde în schimb atenţie celor care vin din zone de conflict, cum este cazul sirienilor.