Germania strânge șurubul ajutorului social: absențele repetate pot duce la pierderea completă a sprijinului financiar și a locuinței. O reformă care împarte scena politică: sprijin condiționat, sancțiuni rapide și temeri legate de creșterea riscurilor sociale. Cabinetul aprobă astăzi reforma venitului minim garantat. Chiar înainte de finalul anului, coaliția guvernamentală formată din creștin-democrați și social-democrați finalizează una dintre cele mai sensibile reforme sociale. Cabinetul federal aprobă reforma venitului minim garantat, un proiect cheie care marchează o schimbare de direcție în politica socială. Măsura aduce reguli mai stricte pentru beneficiari, sancțiuni accelerate și un nou nume pentru ajutorul de stat, semnalând o repoziționare clară a sprijinului social.
Germania spune „adio” venitului cetățeanului. Guvernul accelerează finalul venitului minim garantat
La aproape trei ani de la introducerea venitului minim garantat, guvernul de coaliție intenționează să îl abroge complet și să îl înlocuiască printr-un nou cadru legislativ. Proiectul de lege, inițiat de ministrul Muncii, Bärbel Bas, a primit undă verde în ultimul moment, după tensiuni interne. Ministerul Economiei și Ministerul de Interne refuzaseră anterior să avanseze textul, invocând formulări neclare și riscuri administrative.
Noua lege redefinește explicit rolul sprijinului financiar, insistând asupra obligației de cooperare a beneficiarilor. Guvernul consideră că sistemul actual a fost prea permisiv și că este nevoie de reguli mai ferme pentru a stimula reintegrarea pe piața muncii. Reforma transmite un mesaj politic clar: ajutorul de stat nu mai este perceput ca un drept automat, ci ca un sprijin temporar condiționat de implicare activă.
Sancțiuni rapide și pierderea completă a beneficiilor
Sancțiunile sunt deja prevăzute în actualul sistem, însă noua formulă le face mai rapide și mai severe. Dacă o persoană refuză să aplice la locuri de muncă sau să participe la cursuri de formare, ajutorul poate fi redus imediat cu 30% pentru trei luni, adică aproximativ 150 de euro lunar. În cazul absențelor repetate de la programările obligatorii, sancțiunile cresc progresiv până la suspendarea totală a sprijinului.
După trei programări nejustificate ratate, beneficiile pot fi încetate complet, iar persoana este considerată inaccesibilă autorităților. Această decizie poate duce inclusiv la pierderea sprijinului pentru costurile locuinței, amplificând riscurile sociale. Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a preveni abuzurile, dar admite că ele pot avea consecințe dure pentru cazurile vulnerabile.
Citește și: Pensionarea la 70 de ani revine în prim-plan: ce schimbări se pregătesc în Germania
Dispute politice și limite constituționale
Înainte de aplicarea sancțiunilor, centrele de ocupare a forței de muncă trebuie să analizeze fiecare caz, inițial prin corespondență scrisă. O clauză nou negociată obligă agențiile să ofere și posibilitatea unei audieri personale, telefonice sau directe. Totuși, aceasta nu este obligatorie dacă persoana nu poate fi contactată, pentru a evita blocarea procedurilor prin simpla dispariție a beneficiarului.
Potrivit datelor oficiale, doar o mică parte dintre cei aproximativ 5,5 milioane de beneficiari sunt sancționați lunar, în medie sub 30.000 de cazuri. Curtea Constituțională Federală a stabilit încă din 2019 limite clare, interzicând reduceri de 60%, dar menținând pragul de 30% ca fiind acceptabil. Informațiile privind reforma și reacțiile politice au fost relatate de publicația germană Rheinische Post.
În paralel, proiectul prevede folosirea mai rapidă a bunurilor și veniturilor personale înainte de acordarea sprijinului, eliminând o perioadă fixă de protecție. Aripa laburistă a CDU salută compromisul, în timp ce Partidul Stângii critică dur reforma, avertizând că măsurile vor afecta persoane deja vulnerabile. Procesul legislativ urmează să continue în Bundestag și Bundesrat, unde dezbaterea se anunță intensă.
Critici dure au venit din partea liderului Ines Schwerdtner, potrivit n-tv.de: „Respingem această reformă deoarece reduce beneficiile pentru cei care deja nu au nimic.” Ea a criticat în continuare: „Doar pentru că există câțiva oameni care refuză să se conformeze, nu poți pune milioane de persoane afectate sub suspiciunea generală. Este josnic.” Schwerdtner a adăugat:
„Dacă vrei cu adevărat să scapi de ajutor social, atunci trebuie să crești semnificativ salariul minim, astfel încât persoanele cu salarii mici să nu mai fie nevoite să se bazeze pe beneficii suplimentare.”
Venitul cetățeanului este una dintre cele mai mari reforme sociale din ultimii ani. În ultimul an, Friedrich Merz a criticat dur sistemul actual, susținând că statul cheltuie miliarde de euro pentru persoane care ar putea munci, dar aleg să nu o facă. Deși doar 0,4% dintre beneficiari sunt considerați „total inapți de muncă”, noua guvernare vrea să introducă un sistem de sancțiuni dure pentru aceștia. În locul Venitului pentru cetățeni, Germania ar urma să implementeze un nou sistem de asistență socială, inspirat din fostul model Hartz IV, dar cu condiții mai stricte.