Germania marchează cea mai amplă înăsprire a legislației azilului din ultimii 30 de ani, iar primele cifre oficiale indică un impact semnificativ asupra migrației ilegale. Controalele consolidate la granițe au dus la zeci de mii de respingeri, mii de arestări și la un nivel minim al intrărilor ilegale din ultimii patru ani.
Bundestagul a adoptat vineri, 27 februarie, cea mai profundă modificare a dreptului de azil din 1993 încoace. Potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, în perioada 8 mai 2025 – sfârșitul lunii ianuarie, aproximativ 27.000 de persoane au fost respinse sau returnate direct de la granițele Germaniei.
Dintre acestea, peste 1.100 de persoane au declarat că doresc să solicite azil. În același interval, Poliția Federală a arestat provizoriu peste 1.100 de traficanți de migranți. Autoritățile au raportat totodată cel mai scăzut nivel al intrărilor ilegale din ultimii patru ani.
La scurt timp după schimbarea guvernului, în mai 2025, ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt (CSU), a anunțat întărirea controalelor la toate cele nouă frontiere ale Germaniei. El a justificat măsura prin necesitatea de a combate eficient migrația ilegală și de a destructura rețelele de traficanți, invocând „restabilirea ordinii și controlului”. Controalele au fost prelungite peste termenul de 15 martie cu încă șase luni.
În perioada mai–ianuarie, autoritățile au arestat peste 6.700 de persoane pe numele cărora existau mandate de arestare. De asemenea, la frontieră au fost identificați aproximativ 1.200 de extremiști, provenind din spectrul de stânga, dreapta, islamist sau extremist străin.
„Am inițiat schimbarea direcției în materie de migrație – la nivel național și internațional. Organizăm, gestionăm și limităm”, a declarat Dobrindt pentru presa germană. Potrivit acestuia, Germania nu mai este „frâna Europei, ci motorul”, iar rezultatele se obțin „prin controale consecvente la frontieră, prin reducerea clară a factorilor de atracție și prin construirea, alături de partenerii europeni, a unui nou sistem solid de returnare”.
Citiți și: Germania cheltuiește zeci de milioane de euro pe controale de frontieră interzise de Schengen
Centre pentru migrația secundară și controverse politice
Președintele sindicatului poliției federale DPolG, Heiko Teggatz, consideră că cifrele confirmă eficiența măsurilor, însă avertizează că „ele rămân alarmant de ridicate”. În opinia sa, pentru o veritabilă schimbare în politica migrației sunt necesari pași suplimentari, inclusiv returnarea consecventă a persoanelor fără drept de ședere și a infractorilor și reducerea factorilor de atracție.
Critici vin din partea Verzilor. Eurodeputata Anna Cavazzini susține că aceste controale afectează piața internă europeană: „Blocajele și timpii de așteptare generează costuri economice pentru comerțul transfrontalier, firmele de construcții, companiile de logistică și navetiști”.
Guvernul federal intenționează să reducă treptat controalele considerate controversate din punct de vedere juridic odată cu intrarea în vigoare, din iunie, a Sistemului European Comun de Azil (GEAS). Reforma urmărește limitarea migrației către Europa și stoparea deplasărilor necontrolate în interiorul Uniunii Europene. Bundestagul a adoptat deja două legi pentru transpunerea reformei în legislația națională, cu voturile coaliției de guvernare.
Elementul central al noii înăspriri legislative îl reprezintă crearea așa-numitelor centre pentru migrația secundară. Aici vor fi cazate persoanele pentru care, potrivit Acordului Dublin, statul responsabil de analizarea cererii de azil este țara UE de primă intrare. Autoritățile pot impune în aceste centre obligații de ședere și restricții de mișcare, pentru a preveni dispariția înainte de transfer. Măsurile privind limitarea libertății au generat tensiuni politice între partidele coaliției.
Nu este clar câte landuri vor implementa aceste centre. Baden-Württemberg s-a declarat deschis inițiativei, iar Hamburg a anunțat extinderea unei structuri existente pentru migrația secundară. Alte landuri, inclusiv Renania de Nord-Westfalia, ridică semne de întrebare privind cooperarea cu alte state membre și finanțarea federală. Hessa a transmis că nu are, în prezent, planuri pentru astfel de centre.