Criza cartofilor în Rusia – Odată, cartoful era simbolul rezilienței rusești: fiert sau prăjit, cultivat în colhozuri colective sau în grădinile caselor, a hrănit milioane de familii în timpul asediilor din istorie. Astăzi, însă, a devenit un semnal de alarmă în marea mașinărie a economiei de război a lui Vladimir Putin. Și da, într-un paradox care frizează absurdul, omul care vrea să redeseneze granițele Europei se vede acum nevoit să ceară cartofi Coreei de Nord.
Criza cartofilor în Rusia – din cauza unei recolte ratate
În timp ce frontul ucrainean rămâne fierbinte și fabricile rusești produc tancuri într-un ritm alert, populația trebuie să se confrunte cu o altă lipsă: cea de cartofi. Producția internă a scăzut la 7,3 milioane de tone în 2024, cu un milion și jumătate mai puțin decât în anul precedent, din cauza gerului neobișnuit și a secetei, scrie La Repubblica.
Necesarul estimat de ministrul agriculturii Oksana Lut ar fi de cel puțin 8 milioane. Consecința? Prețuri în creștere: +260% într-un an. Kilogramul de cartofi în Rusia costă astăzi aproximativ 42 de ruble, de trei ori mai mult decât media mondială. Putin a spus-o în direct la televiziune, cu aerul celui care anunță un atac militar: „Nu avem suficienți cartofi”. Și nu este o glumă. S-a adresat imediat aliatului Lukashenko, dar Belarusul a vândut deja tot ce putea. Chiar și la Minsk se glumește amărât: „Vom semăna mai mulți”.
Citiți și: Pearl Harbor-ul Moscovei: Putin amenință, „toate opțiunile sunt pe masă”. Frica nucleară
O criză care dezvăluie economia de război
Criza cartofilor în Rusia – Sub suprafața problemei agricole se agită o chestiune politică și sistemică. Golul de pe rafturile supermarketurilor contrazice narațiunea Kremlinului despre o Rusie puternică și autonomă, pregătită să facă față oricărei sancțiuni. Declarațiile vicepreședintelui Dumei Boris Chernyshov, care propune un plafon pentru prețuri, dezvăluie cât de mult este criza percepută ca socială înainte de a fi economică: „Cartofii sunt al doilea nostru pâine. Creșterea prețurilor apasă asupra bugetului a milioane de familii”.
Nu este de mirare, așadar, că unii guvernatori au acționat pe cont propriu. La Kaliningrad, guvernatorul a interzis vânzarea de cartofi în afara regiunii, declanșând controverse interne. În timp ce propaganda încearcă să mențină moralul de război ridicat, se conturează o nouă și absurdă „război al cartofilor”.
Cartofi și geopolitică: lungul umbră a Phenianului
Cel mai semnificativ fapt, totuși, este implicarea lui Kim Jong-un în acest joc agricol ciudat. După ce a primit ajutoare militare (și poate umane) de la Phenian, Moscova a ajuns să ceară și cartofi nord-coreeni, semn al unei disperări economice mascate de o alianță strategică. Și nu este un detaliu banal. Dependența de „țările prietene” devine pe zi ce trece mai profundă: de la parteneri de război la furnizori de cartofi.
Există un fir subțire, dar solid, care leagă criza actuală de ambițiile Kremlinului. Ucraina, pe lângă faptul că este un teritoriu disputat, a fost istoric unul dintre principalii producători de cartofi și îngrășăminte ai URSS. Moscova astăzi nu caută doar gloria imperială, ci și reconstruirea unei autonomii agricole deja disipate de decenii.
O îmbucătură amară pentru Kremlin
Așa că, în plin război, cel mai tragic din Europa de după al Doilea Război Mondial, Putin se confruntă cu o criză tăcută, dar potențial devastatoare, care afectează nu doar economia, ci și încrederea internă în sistem. Nu sunt de ajuns paradele militare, nici aprovizionările din China, dacă pe mesele rusești lipsește ingredientul care mai mult decât oricare altul evocă foamea și supraviețuirea.